duminică, 25 noiembrie 2012

Controlarea subconstientului



De putin timp apar mereu in presa articole despre experimente facute in secret pe oameni nestiutori. Aceste experimente au fost facute in diverse tari, printre care SUA, Canada si Anglia. S-a aflat ca mii de cetateni americani, spre exemplu, au fost supusi, fara sa stie, radiatiilor ionizate, gazelor ce actioneaza asupra sistemului nervos, LSD-ului si altor substante toxice folosite ca arme biologice. Ele erau puse in practica, dupa cum reiese din documentele furnizate, la mijlocul anilor ’70. Multe dintre aceste experimente stranii au fost facute in institute de cercetare renumite, in universitati, spitale si clinici private. Cercetatorii, asistentii si personalul auxiliar erau obligati la tacere. Astazi incearca sa se afle cum a fost posibil ca intr-o lume libera sa se poata face astfel de experimente ingrozitoare. De fiecare data s-a pus intrebarea daca aceste experimente, sau altele, au incetat cu adevarat la mijlocul anilor ’70 sau daca ele continua si in prezent.
Primii cercetatori importanti din domeniul controlarii creierului si al cercetarii comportamentului au fost indrumati la inceputul secolului trecut. Doctorul John B. Watson a facut o serie de experimente care l-au conditionat pe fiul lui in asemenea masura, incat a dezvoltat o fobie relativ la sobolanii albi. Cu putin timp inainte de cel de-al doilea razboi mondial, cercetatorul elvetian, doctorul Albert Hoffman, a descoperit substanta LSD, foarte raspandita in miscarea psihedelica. El a lucrat pentru concernul chimic Sandoz si, in 1943, a intrat in conctact, accidental, cu efectele acestui drog. Doctorul Hoffman a trait o tensiune neintrerupta vizualizand imaginile fantastice care ii apareau ca fiind extraordinar de reale. Simptomele si-au facut aparitia dupa cateva ore.
Intrucat doctorul Hoffman a vrut sa afle cat mai multe despre efectele ciudate ale acestui drog, a facut experiente pe el si a trait cateva lucruri ingrozitoare. In acel moment, doctorul Hoffman nu era constient ce importanta va avea descoperirea lui pentru experimentele viitoare de controlare a mintii.
Cam in aceeasi perioada, doctorii din Germania faceau experimente cu substante periculoase asemanatoare, pe oamenii arestati din mai multe lagare de concentrare. Multi medici germani, care colaborau cu trupele SS si cu Gestapo-ul, testau drogul mescalina pe diferite persoane din lagarul de concentrare de la Dachau. Mescalina producea simptome asemanatoare cu cele ale LSD-ului. In timp ce doctorul Hoffman nu stia pentru ce era buna descoperirea lui, doctorii din Germania vroiau sa controleze cu ajutorul unor astfel de droguri persoanele razvratite, pentru a le distruge libera vointa.
Experimentele cu mescalina din lagarul de la Dachau au fost conduse de doctorul Kurt Plotner si s-au sfarsit pentru participantii obligati, la fel de fatal ca si testele pentru aviatia militara. La ordinul doctorului Plotner, s-a pus mescalina in bauturile ce erau date detinutilor. La fel ca si doctorul Hoffman, persoanele afectate nu stiau ca drogul era raspunzator pentru dereglarile de orientare si halucinatii. Multe dintre persoanele care nu au luat parte la experiment din propria vointa, dadeau vina pe alte cauze pentru acele stari.
Dupa razboi, cercetatorii americani au aflat ca victimele testelor au avut o serie de reactii diferite. Unii se schimbau complet, altii deveanu malancolici, sau se clatinau si intrau in servaj. Unele persoane aveau o serie de dureri atat de cumplite, incat le destainuiau tortionarilor si cele mai intime secrete. Pentru a obtine un control perfect asupra victimelor lor, medicii din lagare au inceput experimente cu mescalina in combinatie cu hipnoza. In timp ce in Germania se faceau experimente groaznice pe diferite persoane, nici in SUA nu a ramas neatins domeniul controlarii mintii.
Biroul de Servicii Strategice, prescurtat OSS, care fusese serviciul secret american in timpul celui de-al doilea razboi mondial, a alcatuit un comitet care trebuia sa descopere un drog al adevarului. Acest comitet de afla sub conducerea psihiatrului Winifred Overholser. In toamna anului 1943 s-a aflat ca marijuana ar putea fi de mare folos in acest scop. Americanii au inceput un program de teste in cooperare cu proiectul Manhattan. Proiectul Manhattan era raspunzator pentru construirea bombei atomice si livrase prima duzina de cobai umani.
Participantii la test inhalau drogul. La inceput, incercarea parea sortita esecului, intrucat victimele vomitau. In curand, insa, OSS a aflat ca pentru cercetare sunt mai potrivite tigarile cu marijuana. Documentele eliberate in baza legii FOIA relatau despre o incercare reusita, la care s-au obtinut informatii pretioase. Din documentele date publicitatii este cunoscut faptul ca OSS a continuat experimentele, iar la acestea se foloseau soldati comunisti care erau stationati in lagare din afara oraselor Atlanta, Memphis si New Orleans.
Chiar daca, oficial, nu s-a gasit drogul adevarului prin aceste experimente facute pe oameni care nu participau de buna voie, cercetarile au continuat dupa cel de-al doilea razboi mondial, cu ajutorul medicilor germani si japonezi, adusi ilegal in SUA prin proiectul Paperclip, pe care il voi prezenta intr-o parte viitoare a seriei.
Pe Curand!

luni, 15 octombrie 2012

Calatorie in Necunoscut – Tunguska

Va prezentam un nou episod al emisiunii Calatorie in Necunoscut.

Arthur Koestler o numeste: “… una dintre cele mai mari enigme care se pun stiintei din secolul nostru.”
Misterioasa explozie din Tunguska este unul dintre cele mai misterioase si mai neobisnuite evenimente din istoria umanitatii.
Cazuri intrigante si inedite care vor purta privitorul spre esenta infinitului. Adevarul ascuns, atat de complex si de fascinant, se afla dincolo de cea mai mare temere a fiecaruia dintre noi – Necunoscutul.
Vizionare placuta!

vineri, 24 august 2012

O stranie aparitie pe cerul Romaniei


Cunoscutul specialist in radiolocatie, generalul Emil Strainu, facea o marturie extrem de interesanta cu privire la un eveniment straniu din 1979.
“Organele de trafic maghiare semnaleaza celor romane despre iminenta intrare pe teritoriul Romaniei a unui balon meteo maghiar. Balonul este observat si cercetat de radarele romanesti inca inainte de a intra in spatiul aerian al Romaniei, deplasandu-se pe directia Arad – Baia-Mare, trecand in URSS la o altitudine de peste 5000 de metri. Dupa aproximativ 30 kilometri parcursi in spatiul aerian al URSS, balonul se ridica in stratosfera si explodeaza.
Dupa intarrea pe teritoriul Romaniei, balonul a evoluat la o inaltime intre 8000 si 10.000 de metri. Evolutia in spatiul aerian romanesc a durat 52 de minute. Dupa aproximativ 23 de minute (masurate in durata evolutiei) a fost observat un al doilea corp ce insotea balonul, a carui aparitie era din directia Cosmosului, venind de sus. A zburat paralel cu balonul aproximativ 34 de kilometri, fiind observat de 7 radare diferite ca frecventa de lucru si pozitie geografica de deplasare. In momentul in care de pe aerodromul cel mai apropiat a decolat un avion de vanatoare pentru interceptare, cel de-al doilea obiect a manevrat, disparand cu o viteza de peste 6 Mach, in abisul Cosmosului.
Avionul, in timpul prevazut, a inspectat balonul, dupa care a aterizat. Balonul si-a continuat zborul, dupa cum am aratat mai sus. Desi a existat contact vizual si radar cu cel de-al doilea obiect (semnalul receptionat fiind ca cel obisnuit de la un avion mediu curier), nu i s-a putut stabili natura, fiind catalogat ca… posibil balon. Evolutia sa a fost urmarita prin radar pana la aproximativ 100 kilometri inaltime. Modul de evolutie nu a corespuns aerodinamicii cunoscute la aparatele de zbor terestre.”
Asadar, exista in aceasta declaratie cateva elemente sigure: evolutia obiectului necunoscut a fost observata pe ecranul unui radar militar; a fost trimis un avion de vanatoare pentru interceptarea intrusului; obiectul se indeparteaza la aparitia avionului, zburand in Cosmos.
Sunt implicate mai multe persoane: operatorii statiei radar, pilotul – sau pilotii – avionului de vanatoare. Toti acestia sunt militari activi. Sa se fi inselat oare cu totii? Au avut o halucinatie colectiva? Putin probabil avand in vedere ca astfel de observatii stranii au loc frecvent la statiile radar din toata lumea.
Evident, s-a facut atunci si un raport scris referitor la observatia respectiva. Unde se afla acum acest raport? Sau, mai exact, cate evenimente de acest gen, au avut loc pana acum pe teritorul romanesc? De ce se continua ascunderea unor realitati? Ce stie in plus armata romana referitor la aceasta problema interesanta? Atata timp cat se mentine perdeaua de incertitudine si mister, nu avem nici o sansa de a afla o serie de adevaruri care ne privesc pe toti.
Probabil va veni o vreme – si s-ar putea ca aceasta sa nu fie prea indepartata – in care evenimentele de acest gen vor fi scoase la lumina. Imprejurarile vor fi de asemenea natura, incat vor forta mana secretomaniei la o alta abordare a realitatii OZN-urilor. Dar, tot atat de probabil este ca atunci va fi prea tarziu. Dosarele secrete detinute in prezent de cine stie ce organisme mai mult sau mai putin oficiale, nu vor avea atunci decat o valoare de arhiva sau simbol. Autentificarea unui trecut ignorat de marea majoritate. Un trecut fascinant, revelat dupa caderea zidului tacerii universale.
Pe Curand!

vineri, 17 august 2012

Calatorie in Necunoscut - Noutati


Va anunt ca de astazi, cine doreste sa sprijine emisiunea Calatorie in Necunoscut, poate face o donatie aici:


De asemenea in cazul in care aveti orice sugestii, intrebari sau idei pentru colaborari, ma puteti contacta la adresa: esentainfinitului@gmail.com

Si nu in ultimul rand, va anunt ca pentru episoadele viitoare, partea audio va fi imbunatatita considerabil.
Pe Curand!

marți, 14 august 2012

Calatorie in Necunoscut - Dosar OZN Romania, A Patra Dimensiune

Fenomenul OZN, paranormal, lumi invizibile, enigme neelucidate, legende stranii si disparitii misterioase.
Emisiunea este realizata din fonduri proprii, cu scopul de a prezenta fenomenele inexplicabile care au loc in jurul nostru. O incredibila Calatorie in Necunoscut. Speram ca odata cu vizionarea episoadelor sa existe persoane care sunt dispuse sa ne ajute – suntem deschisi la colaborari!
Cazuri intrigante si inedite care vor purta privitorul spre esenta infinitului. Adevarul ascuns, atat de complex si de fascinant, se afla dincolo de cea mai mare temere a fiecaruia dintre noi – Necunoscutul.
Vizionare Placuta!


vineri, 10 august 2012

Premiera: Calatorie in Necunoscut


Stati pe aproape… in cateva ore se lanseaza primul episod din seria de documentare Calatorie in Necunoscut.

Blogul emisiunii este aproape gata si el:
Pe Curand!

vineri, 3 august 2012

Calatorie in Necunoscut

O viitoare emisiune fascinantã cu subiecte inedite despre Fenomenul OZN, paranormal, lumi invizibile, enigme neelucidate, legende stranii şi dispariţii neelucidate.

Primul episod se va lansa în cîteva zile pe internet!

Mai jos aveţi un promo…

marți, 3 iulie 2012

Dimensiuni extraterestre


Cautarea si intalnirea civilizatiilor extraterestre reprezinta una dintre cele mai fascinante probleme ale tuturor timpurilor. Omenirea a fost intotdeauna interesata de enigmele neelucidate, de posibilitatea coexistentei unui univers invizibil sau, de ce nu, a mai multor universuri paralele si, desigur, a cautarii altor forme inteligente de viata in cosmos.
Aurel Carasel explica de ce exista interesul pentru astfel de mistere: “Pentru ca, se pare, existenta umana s-a impletit inca de la inceputuri cu forte stranii, care au calauzit-o, prin negura timpului, catre un tel inca necunoscut.”
“Ne-am chinuit mai multe secole mintile pentru a descifra “taine” arhicunoscute, dar provenind din timpuri imemoriale, unde nu aveau ce cauta. Un exemplu concludent este harta lui Piri Reis. Conturul Americii inca inainte de descoperirea sa? Conturul Polilor, asa cum aratau ei acum 100 000 de ani? Sau, de ce nu, celebra pila voltaica, functionand cu must, descoperita in pamantul plin de miracole al Arabiei. Pana unde sa impingem inapoi limitele civilizatiei umane? Cunosteau preincasii arta zborului, de vreme ce si-au construit, la Valle de Palpa, acea impresionanta “panza” cu desene uriase de zeci de metri, reprezentand tot felul de vietuitoare, vizibile numai de la inaltime? Aveau inaintasii nostrii de acum 40 000 de ani cunostiinte inaintate de chirurgie cerebrala si cardiaca, asa cum reiese din desenele gravate pe miile de bucati plate de piatra din Peru?”
Au fost ajutati, asa cum sustine teoria paleoastronautica, stramosii nostrii de civilizatii extraterestre?
Timothy Good, celebrul cercetator al Fenomenului OZN, afirma in favoarea misterioaselor cazuri de aparitii ale unor OZN-uri: “Subiectul, cu multiplele sale fatete, este atat de vast in complexitatea sa incat refuza o ipoteza unica si atotcuprinzatoare, capabila sa explice multitudinea de paradoxuri inerente cu care suntem confruntati.”
Herman Oberth, parintele rachetelor Apollo, afirma si el: “Aceste obiecte – OZN – sunt concepute si dirijate de fiinte inteligente care au atins un nivel de dezvoltare foarte inalt. Este probabil ca ele nu vin din sistemul nostru solar, si poate nici din Galaxia noastra.”
Datorita ufologilor, existenta OZN-urilor nu mai este o incertitudine. Datorita muncii lor, cunostintele in acest domeniu sunt astazi mult mai vaste. Cartile care trateaza diferitele incindete in care sunt implicate OZN-uri i-au determinat pe cercetatori sa afirme ca in spatele mai multor evenimente OZN se ascund una sau mai multe specii extraterestre inteligente.
Intorcandu-ne in timp, tot mai mult, pana la inceputurile presupuse ale fiintei umane moderne si chiar mai inainte, numai cine nu vrea nu vede prezenta LOR, a entitatilor rationale non-pamantene care ne-au insotit din totdeauna evolutia – in picturile rupestre, taiata in piatra vechilor monumente sudamericane, in tehnica constructiilor gigantice din pre-antichitate si antichitate de popoare cu civilizatii putin cunoscute sau ramase total necunoscute, in tot felul de obiecte considerate imposibile in inceputurile umane, in cunostiintele astronomice si din alte domenii, in vechile scrieri si in mituri. In noi.
Voi continua sa prezint cazuri incredibile, care depasesc imaginatia si fascineaza orice cititor. Cazuri cercetate de specialisti in domeniu, a caror observatori au fost martorii intalnirilor cu fiinte venite din necunoscut sau cu fenomene paranormale enigmatice.
Pe Curand!

vineri, 29 iunie 2012

Strainul in costum de scafandru


Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost martorii unor fiinte ciudate venite din necunoscut. Doamna E. D. Sylvester era o profesoara serioasa, mama a trei copii. In seara de 28 Octombrie 1962, cu cateva minute inainte de ora 20, se afla pe soseaua Salisbury, din Adelaide, Australia. Elisabeth conducea spre casa. Pe bancheta din spate se aflau cei trei ai ei. La un moment dat, unul dintre copii le-a atras celorlalti atentia asupra unui obiect zburator, foarte ciudat. Toti patru au privit mirati obiectul discoidal, puternic iluminat, ce a trecut in zbor prin fata masinii lor si a disparut in spatele unor copaci. Din miscarile pe care le facea, parea destul de sigur ca va ateriza pe campul ce se intindea paralel cu drumul. Cand au ajuns in apropierea presupusului loc de aterizare, au coborat toti patru din masina si au pornit spre campul aflat in spatele copacilor. Obiectul aterizase deja. Era intr-adevar un vehicul de forma ovoidala, de circa 4 metri si jumatate diametru si 2 metri inaltime. Doamna Sylvester a povestit mai tarziu ca langa vehicul se afla o creatura scunda, umanoida, imbracata intr-un costum stralucitor, foarte asemanator cu cel purtat de scafandri. Pe cap avea o casca transparenta, din care pornea un tub spre un recipient pe care il purta in spate si care parea a fi un aparat prin care extraterestrul respira. Micutul umanoid nu s-a aratat deranjat de prezenta lor, desi, in mod cert, observase ca cei patru il priveau, continuand sa se plimbe in jurul OZN-ului. In mana tinea o cutie argintie, in care aduna bucati de pamant si plante. Mai tarziu, cand profesoara a facut un raport la politie, a mai spus: “L-am observat timp de cel putin 15 minute. Umanoidul nici nu ne-a bagat in seama. Dup ace a terminat ce avea de facut, creatura s-a urcat in vehiculul sau si OZN-ul s-a ridicat incet de la sol si a disparut din fata ochilor nostri”.
Ciudat la acest caz este ca, desi toti cei patru martori au vazut clar OZN-ul si pasagerul acestuia si au dat imediat o declaratie politiei, nici un politist nu s-a obosit sa caute la fata locului eventualele dovezi despre existent obiectului. Declaratia a fost pusa intr-un dosar, fiind data uitarii. Cazul a fost in cele din urma facut public dupa cateva luni, gratie unui ziarist tenace. La acea vreme, nimeni nu avea cum sa banuiasca faptul ca in cazul lui Lonnie Zamora, din 1964 – New Mexico, SUA – putea fi vorba tot de un OZN de forma ovoidala si de niste umanoizi pitici, imbracati in haine stralucitoare, si ca acest caz va deveni unul din cele mai cunoscute cazuri de intalniri de gradul III din istorie. Pana atunci, insa, trebuiau sa mai treaca doi ani.
Pe Curand!

marți, 26 iunie 2012

Fenomenul OZN in Romania - IX


Strania intamplare din com. Deda a avut parte de investigatiile unei echipe CIFAN din Tg. Mures. Maestrul Calin N. Turcu a reusit sa redea pasajele semnificative ale Raportului privind investigatiile fenomenelor luminoase semnalate in acea zona.
“… In noaptea de 18 Noiembrie 1989, in jurul orei 01.40, doamna R. Rafila – 41 de ani, asistenta medicala – care era de garda la dispensarul medical din Deda, a fost anuntata telefonic de catre doamna B. Elena ca fenomenul luminos se reintoarce. Cuprinsa de curiozitate, martora a urcat la etajul 2 al cladirii si a privit prin geam. Observa fenomenul luminos rosiatic in stanga varfului Scaunul. Acest fenomen se intindea pe o distanta de circa 65-70 de grade, iar partea superioara se inalta la o inaltime unghiulara de circa 45 de grade. Martora putea vedea in mod clar stelele aflate deasupra aurei. La un moment dat, dintr-una din stelele aflate deasupra aurei, a inceput sa coboare lent un fascicol de lumina alba, perfect vizibila pe fondul rosu-violet sidefat, de forma conica, avand la baza o marime aparenta de 50-60 centimetri. Punctul luminos de la care a pornit fascicolul se afla la o inaltime unghiulara de 60 de grade. Dupa ce fascicolul a atins pamantul, undeva in spatele dealurilor, se pare, fenomenul a ramas imobil, stationar. Martora a urmarit fenomenul circa 30 de minute. In jurul orei 02:00, conul de lumina a inceput treptat sa se estompeze. Martora, speriata si profund impresionata de cele vazute, a coborat la parter si a relatat colegei cele vazute.
… Fenomenul relatat de doamna R. Rafila pare ca nu are nici o tangent cu aurora polara, din urmatoarele motive:

a.       “Steaua” generatoare de fascicol se afla mult deasupra aurorei polare.

b.      Fascicolul de lumina conica se afla in fata aurorei polare,  ecranand-o.
Este frapant faptul ca fascicolul de lumina nu a coborat brusc, ci lent, in decurs de cateva secunde. Desi pare la prima vedere o aberatie din punct de vedre fizic, acest fenomen de “deplasare” lenta de conuri luminoase este caracteristic multor fenomene de tip OZN. Luand in considerare marimea aparenta a bazei conului de lumina, putem considera ca aceasta avea un diametru de 10-15 kilometri. Fenomenul observat de doamna R. nu poate fi incadrat in nici unul dintre fenomenele meteorologice sau atmosferice cunoscute, iar deplasarea lenta a conului luminos este o enigma din punct de vedere al fizicii.
Concluzii finale: Pe fondul unui fenomen rar cum este aurora polara, s-a manifestat un fenomen paralel ce pare ca are tangenta cu fenomenologia OZN, si care s-a manifestat independent de fenomenul de aurora polara, aparut aleatoriu, sau folosind aurora polara drept camuflaj, fapt destul de frecvent in cazurile OZN. Din pacate, datorita formei punctiforme a generatorului de fascicol, identic cu o stea, marimea si altitudinea acestuia sunt imposibil de stabilit.”
Pe Curand!

duminică, 24 iunie 2012

Fenomenul OZN in Romania - VIII


Voi reveni la fascinanta serie in care mi-am propus sa prezint istoria Fenomenului OZN de pe teritoriul tarii noastre, cu ale sale cazuri ramase inca invaluite in mister.
In data de 10 Iunie 1990, o echipa CIFAN (Comisia pentru Investigarea Fenomenelor Aeriene Neconventionale), apartinand Grupului de Studii Interdisciplinare si Anticipatie “QARK” din Tg. Mures, s-a deplasat pentru investigatii in com. Deda – 54 de kilometri de Tg. Mures si 45 de kilometri de Toplita – din jud. Mures. Echipa era condusa de Leb Peter. Urmarea acestei actiuni a fost un “Raport privind rezultatele investigatiei fenomenelor luminoase semnalate in com. Ded, in noaptea de 17-18 Noiembrie 1989”. Calin N. Turcu, regretatul cercetator al Fenomenului OZN, a redat pasajele mai semnificative ale acestui Raport:
“In jurul orei 19:00, zeci de locuitori ai comunei Deda, precum si ai localitatilor invecinate, au observat o lumina de un rosu intens, care acoperea orizontul Nordic, in portiunea situata intre Poiana Tomii si Varful Scaunul, deci pe o intindere de 40-45 de grade (extrapolat, pe o lungime de cca. 15-20 de kilometri). Era o luminescenta foarte inalta ce se intindea la 45 grade deasupra orizontului. Oamenii au intrat in panica, crazand ca este vorba de un vast incendiu in padure. Au alarmat formatiunile de pompieri si unitatile de militie din zona.” Doamna B. Elena – 54 de ani, pensionara, fosta telefonista la of. PTTR Deda – declara ca a primit apeluri telefonice de la telefonistele din Reghin, Toplita, Gheorgheni, etc., care aratau ca fenomenele au fost detectate si in zonele respective. Intre timp, fenomenul se deplasa spre Nord, Nord-Vest. Avea o traiectorie curbata, iar in anumite portiuni, printre franjurile luminoase, se puteau vedea stelele. “Dorind sa verifice daca intr-adevar este vorba de un incendiu, martorul M. Alexandru – 50 de ani, maistru sef al formatiei PSI Deda – a urcat dealul Imas din vecinatatea comunei de unde avea conditii mai bune de vizibilitate. Ajuns sus, a constatat ca fenomenul se afla cu mult deasupra orizontului, deci nu poate fi vorba de un incendiu. Revenind in comuna si-a expus parerea si spiritele s-au mai calmat. Intre timp, intensitatea luminoasa a fenomenului s-a atenuat, iar oamenii s-au restras in case. In jurul orei 23:00, doamna B. fiind de serviciu la oficiul PTTR Deda a primit apeluri telefonice care semnalau ca fenomenul revine. Iesind in curtea oficiului, a observat in directia Nord, Nord-Vest o pata imensa de lumina care stralucea in diferite culori: rosu, verde, roz si violet. A fost cuprinsa de spaima dar si de curiozitate, urmarind deplasarea lenta a fenomenului spre Nord. A urmarit fenomenul cu intermitenta pana in jurul ore 24:00. Aceasta a doua faza a fenomenului nu a fost observata decat de cateva persoane. Doamna B. a dat telefon la fostul comitet judetean PCR, incercand sa gaseasca un raspuns . Ofiterul de serviciu a replicat ca probabil sunt manevre militare sovietice! A treia faza a fenomenului a fost observata de catre 4-5 persoane. In aceasta faza, fenomenul slabise foarte mult din intensitate.”
Voi continua sa mai scriu despre acest caz interesant.
Pe Curand!

marți, 19 iunie 2012

Straniul caz din fiordul Namsen


Centrul de cercetare OZN din Norvegia s-a ocupat timp de aproape 20 de ani de un caz foarte ciudat, pana cand, recent, specialistii au reusit sa reconstituie evenimentele. Acestea au decurs in felul urmator: proprietarul unui restaurant din Skomsvoll a observat pe cer un urias obiect zburator, care nu avea aripi, nu scotea nici un fel de zgomot si, venind dinspre est, a trecut pe deasupra localitatii din apropiere, Sundraas, dupa care a disparut intr-un nor. Peste cateva secunde, s-au vazut luminile unei uriase explozii, s-au auzit bubuituri, obiectul a iesit din nori, iar Johansen a avut din nou ocazia sa vada vehiculul care a explodat, rupandu-se in doua parti mari. Din trunchiul lui s-au mai desprins si alte fragmente mai mici, acestea cazand in Fiordul Namsen. Martorul a sunat imediat la aeroportul din Vaernes si a povestit ca vazuse un avion care s-a prabusit in fata lui. A ramas insa foarte surprins cand a primit raspunsul ca aviatia nu a interceptat nici un semnal radar si nu exista informatii despre vreun aviot ratacit sau defectat. Ei l-au asigurat pe Johansen ca ceea ce vazuse a fost probabil vreun meteorit de dimensiuni mai mici, nici intr-un caz un avion.
Barbatul nu a fost pe deplin satisfacut de aceasta explicatie si, deoarece nu credea in OZN-uri, nici prin cap nu i-a trecut sa se gandeasca la faptul ca ar putea fi vorba de o nava extraterestra.
“Daca totusi specialistii aeroportului au dreptate?” – se intreaba Johansen, decis pana la urma sa nu se mai ocupe de acest caz.
Peste cativa ani, insa, a avut loc un alt incident interesant care a dat curs multor presupuneri si intrebari, unele ramanand pana astazi neelucidate. Vasul unui pescar din Namsen a fost lovit de un obiect subacvatic foarte ascutit. Dupa cateva luni, un accident similar i s-a intamplat unui alt pescar. Cei doi au instiintat autoritatile, dar sesizarea a fost luata in serios doar de revista “Hjemmet”, care a finantat o cercetare subacvatica. La scurt timp, echipa a detectat un obiect metalic, de 2-3 metri inaltime si 6-7 metri lungime. Neavand insa resurse materiale suficiente, ancheta a trenat timp de un an, pana cand, in vara anului 1972, o alta revista, “Vimenn” s-a angajat sa finanteze proiectul.
“Obiectul cautarilor” a disparut insa in acest timp fara urma. Membrii expeditiei au putut sa constate ca in zona trebuie sa fi fost o intensa activitate OZN. Primarul din Namsen a descoperit in apropierea orasului, pe o raza de numai 25 de metri, 60 de urme triunghiulare si 30 rotunde, cu adancimi de 30-40 de metri. Specialistii au declarat ca aceste urme lasate in sol pot fi cauzate doar de un corp de 15-20 de tone, insa nici pana astazi nu au reusit sa-l identifice. In zona s-au mai gasit urme asemanatoare, atat sub apa, cat si pe plaja. Unele dintre ele emiteau ridiatii radioactive, fapt care a atras atentia nu numai a politiei locale, dar si a fortelor militare norvegiene. Cercetarile insa nu au avut finalitate.
Nici macar specialistii Centrului de cercetare OZN al Norvegiei nu au o idee clara despre ce s-a intamplat in Namsen. Ei presupun doar ca, probabil, este vorba de o catastrofa suferita de un OZN a carui ramasite  fusesera recuperate de catre extraterestrii.
Pe Curand!

sâmbătă, 16 iunie 2012

Explozie cosmica


Nu toate accidentele OZN s-au intamplat la sol. In spatiul cosmic care ne inconjoara au avut loc explozii misterioase, carora cercetatorii nu le-au putut da alta explicatie decat catastrofe suferite de nave spatiale extraterestre.
In 1969, astronomul American John Bigby a publicat un articol surprinzator in revista Icarus. El sustinea ca, pe data de 18 decembrie 1958, in urma exploziei unui corp de mari dimensiuni, Pamantul a devenit mai bogat cu zece “luni” mici – fragmentele rezultate devenind sateliti ai planetei noastre.
Studiul sau interesant a fost dat repede uitarii in acele vremuri, dar a stranit interesul sovieticilor. Profesorul Serghei Bosici, cunoscutul astrofizician, a analizat stirea si a constatat ca, intr-adevar, la 2000 de kilometri deasupra Pamantului graviteaza parti ale unei epave de origine necunoscuta. A reusit sa identifice zece dintre acestea si le-a masurat orbita. Cele mai mari “sfaramaturi” erau doua bucati de cate 35 de metri diametru. Prelucrarea pe calculator a datelor a dus la evidentierea faptului ca fragmentele au aparut in data de 18 decembrie 1955, cu doi ani inaintea lansarii in cosmos a primilor sateliti de catre pamanteni.
Stirea a atras atentia nu numai cercetatorilor rusi, doctorul Vladimir Ajaja si Alexander Kazancev, ci pana la urma si a celor englezi si americani. Ei au calculat ca obiectul trebuie sa fi avut forma cilindrica, in lungime de 60-70 de metri si diamentru de 30-35 de metri. Cunoscutul fizician atomist si cercetator al Fenomenului OZN Stanton Friedman este de parere ca, chiar si acum, ar exista sanse de a reconstitui obiectul daca partile componente ar fi gasite si aduse pe Pamant. Insa problema este ca fragmentele de 30 de metri ar putea fi transportate doar daca ar fi initial dezmembrate in cosmos, iar acest proces, chiar si in epoca moderna a navelor spatiale, ar costa miliarde de dolari, iar interesul pastrarii ignorantei este mult prea important.
Pe Curand!

duminică, 3 iunie 2012

Misterul din insulele Spitzbergen


In timpul unui exercitiu militar comun al marinei si aviatiei norvegiene, in luna iunie a anului 1952, sase piloti ai avioanelor de vanatoare JET au descoperit o epava necunoscuta, inghetata, pe insula Svalbard, in apropierea stramtorii Hinlopen.
Drept urmare, in foarte putin timp, au sosit la fata locului specialisti de top ai armatei norvegiene si suedeze, condusi de colonelul Gernod Darbyl. Norvegienii nu neaga faptul ca, la inceput, banuielile lor catalogau vehiculul ca fiind o racheta ruseasca. Vazand obiectul cu un diametru de circa 40 de metri, oamenii eu ramas surprinsi. In urma cercetarilor s-a tras concluzia ca nava zacea acolo inca din 1947, deci de mult mai mult timp decat credeau anchetatorii initial.
Se presupune ca in epava vehiculului extraterestru s-au gasit cadavrele inghetate a doua fiinte, inalte de 175 centimetri, dar cercetatorii OZN nu au destule dovezi pentru a sustine aceasta afirmatie.In numarul din 4 septembrie 1955 al ziarului “Stuttgarter Tagerblatt” a aparut declaratia colonelului Darbyl, seful comisiei speciale a fortelor aeriene norvegiene, membru al echipei de ancheta. El a relatat urmatoarele: “In legatura cu discul prabusit pe insulele Spitzbergen trebuie sa precizez ca obiectul nu putea fi proiectat in nici una din tarile de pe Terra. Materialele folosite la constructia lui sunt total necunoscute cercetatorilor implicati in acest caz.”
Articolul mentioneaza ca, ulterior, s-a cerut colaborarea unor specialisti englezi si americani. La cateva luni dupa dezvaluirea acestui caz foarte interesant, s-a raspandit zvonul ca OZN-ul si cadavrele inghetate au fost transportate in mare secret in Statele Unite ale Americii…
Pe Curand!

vineri, 1 iunie 2012

Incidentul din Gdynia


Acesta este unul dintre putinele cazuri europene misterioase care a iesit la lumina dupa caderea cortinei de fier. La ancheta au participat si cercetatori maghiari. Tema a fost dezbatuta la primul Congres OZN din Europa Centrala si apoi la Congresul OZN de la Debrecen, in anul 1994. Aici au fost invitati cei mai cunoscuti experti polonezi, printre acestia numarandu-se si o somitate recunoscuta pe plan mondial: Bronislaw Rzepecki.
Dezbaterile au confirmat inca o data ceea ce era deja cunoscut: in luna ianuarie a anului 1959, in portul orasului Gdynia, Polonia, a avut loc aterizarea fortata a unui OZN. Acesta avea forma sferica.
Incidentul a fost pentru prima oara dat publicitatii intr-o carte cu titlul “Pasagerii farfuriilor zburatoare”, sub semnatura lui Arthur Shuttlewood. Aici se relateaza ca in nava era un extraterestru viu, cu arsuri grave pe corp si purtand uniforma asemanatoare cu cea a pilotilor de vanatoare. Potrivit informatiilor date de cercetatorii polonezi, OZN-ul a disparut dupa gasirea celui care il pilota, iar acesta defapt nu suferise arsuri, starea sa datorandu-se mai degraba faptului ca aproape s-a inecat in apa. A fost transportat de urgenta cu o salvare la cel mai apropiat spital si, intre timp, trupele sovietice ce stationau in imprejurimi au inchis intreaga zona. In legatura cu soarta extraterestrului au aparut foarte multe pareri contradictorii. Unii cercetatori sustin ca acesta a murit inca in spital. O infirmiera, insa, a declarat ca extraterestrul mai traia cand a fost transportat cu un elicopter militar rus la un “centru de cercetari”, langa Moscova.
Desi inca exista multe intrebari care isi asteapta raspunsul, un singur lucru este cert: un obiect de origine necunoscuta s-a prabusit in zona Gdynia.
Pe Curand!

sâmbătă, 26 mai 2012

Descoperirea unui OZN in Salisbury


Baza militara de lansare Woomera a fost construita in 1946 de catre englezi si australieni. In proiect erau amestecati si un mare numar de soldati americani. In afara de experimentele militare cu rachete, aici au inceput si testele facute cu rachetele de directionare computerizata, avioanele-robot.
La sfarsitul anului 1958, inceputul lui 1959, echipajul unui elicopter al armatei, aflat intr-o misiune de cautare a unei fetite disparute, a observat un obiect extrem de ciudat, aflat in afara zonei experimentale. Acesta semana cu o sonda neagra, sferica. Obiectul avand un diametru de 2 picioare si 9 degete – aproximativ 80 de centimetri – era fabricat dintr-un material foarte usor si rezistent.
Nu a putut fi gasita nici o urma a unei prelucrari mecanice uzuale: sudare, nituire sau sfeluire. In atelierele bazei Woomera, specialistii au incercat fara succes saptamani in sir sa inteleaga procedeele tehnologice ale celor care construisera nava. Au fost incercate si metode extreme: “Am incercat sa-l taiem, dar nu am reusit sa-i facem nici macar o zgarietura…” povestea mai tarziu unul din cercetatorii care luasera parte la testele efectuate pe sfera.
Dupa ce a fost clar ca incercarile nu duc la nici un fel de rezultat, obiectul descoperit la Salisbury a fost predat americanilor, care l-au transportat la baza militara “Wright Patterson” din statul Ohio. Despre aceasta baza stranie voi mai aminti in viitor intr-o serie de cazuri fascinante, printre care si celebra prabusire de la Roswell.
In mod curios, cazul nu a fost considerat, ca si multe altele de acest gen, “top secret”. Descoperirea misteriosului OZN a fost relatata in mai multe cotidiane australiene. Mai mult chiar: potrivit unor articole, la cateva luni dupa incidentul de la Salisbury, a mai fost gasita o sfera asemanatoare in sudul Australiei si peste cativa ani o alta in Queensland, in sud-vestul tarii.
Evident, in final toate cele trei OZN-uri au ajuns in baza militara din Ohio…
Pe Curand!

sâmbătă, 19 mai 2012

Cercetari OZN sub paza KGB-ului


Din investigatiile unor celebri ufologi s-a descoperit ca, in anii 1960, in Kazahstan, fosta URSS, s-a descoperit un OZN cazut, avand diametrul de 10 metri. Datorita dimensiunilor mari nu a fost transportat de la fata locului, ci s-a construit peste el, din prefabricate, o hala, unde oameni de stiinta si ingineri militari rusi au putut cerceta luni de zile obiectul, sub supravegherea KGB-ului. Dupa cercetari, OZN-ul a fost desfacut in bucati si dus intr-un loc secret, probabil la o noua baza militara.
In acelasi an, pe 16 august, un obiect luminos ciudat a fost observat, de mai multe persoane, deasupra muntilor. OZN-ul avea o culoare portocalie si era cu mult mai mare decat luna. Cazul a fost analizat de ceretatorii Fenomenului OZN Allan Hynek si Jacques Vallee.
De asemenea, in 1987, in Siberia, se pare ca mai multe avioane miltare au fortat un OZN sa aterizeze. Iesind din nava, o fiinta stranie a fost impuscata de militarii rusi.
Un an mai tarziu, in 1988, in Afganistan cade un disc de dimensiuni uriase, care la impactul cu solul ia foc, iar la bord sunt gasiti doi extraterestri carbonizati.
Fenomenul OZN a facut multa valva si in spatele cortinei de fier care ascundea zona URSS-ului sub o patura de fum a ignorantei. KGB-ul a fost implicat in o multime de cazuri care implicau fenomenele neconventionale, o parte avand loc chiar pe teritoriul tarii noastre. In curand voi prezenta unele dintre cele mai fascinante si mai incredibile cazuri dintre cele cercetare in acea perioada interesanta.
Pe Curand!

joi, 17 mai 2012

Monstrul din Flatwoods


In seara de 12 septembrie 1952, un grup de tineri ce se plimbau prin imprejurimile localitatii lor, au vazut la un moment dat un meteorit incandescent, care s-a prabusit in spatele dealurilor din apropiere. Tinerii, impreuna cu mama unuia dintre ei, Mrs. May, s-au apropiat de locul respectiv, unde, spre marea lor surpriza, au vazut un OZN sferic, de marimea unei case.
Pentru a deslusi mai bine ce se intampla, un baiat si-a pus in functiune lanterna si, la lumina aruncata de aceasta, au putut vedea o fiinta ciudata. Strainul era un umanoid, imbracat in haine stralucitoare. Trasaturile fetei nu se puteau vedea, deoarece purta casca. In schimb, se putea distinge culoarea tenului si a mainilor, care era de un rosu inchis, in timp ce ochii  deosebit de mari, care se puteau distinge prin casca, erau de un portocaliu patrunzator. Ceea ce i-a speriat foarte tare pe martori era inaltimea individului, de peste 4 metri.
Cand acea faptura ciudata a simtit ca este observata, s-a ridicat repede si, plutind la o jumatate de metru de sol, a pornit spre grupul de tineri. Asta era insa prea mult pentru ei, asa ca au luat-o la fuga inspaimantati, incercand sa ajunga cat mai departe de uriasul OZN si de pasagerul sau infricosator.
Pe Curand!

sâmbătă, 12 mai 2012

Masinaria de foc din cer


Ambasadorul SUA din La Paz, capitala Boliviei, a fost anuntat ca in data de 20 august a fost gasita o masinarie cazuta din cer, nu departe de satul Buen Retiro, la o ferma.
Gonzalo Menacho, un fermier localnic, sustine ca in dimineata zilei de 19 august a vazut venind din cer o minge de foc. Nu dupa mult timp, avioane militare faceau cercuri deasupra locului in care a cazut obiectul. Fermierul impreuna cu un prieten al sau au cautat si au gasit o bila dintr-un material necunoscut, care avea un diametru neobisnuit de mare, dar era extrem de usoara. Autoritatile nu le-au permis sa ia misteriosul obiect cu ei, pentru ca, spuneau, apartine unui satelit si nu este de provenienta extraterestra, asa cum a crezut fermierul.
Bolivia a avut parte de un val de OZN-uri in secolul trecut. La sfarsitul anilor 1970, mai multe obiecte ciudate au “aterizat” in diferitele zone ale statului. In 1978, 6 mai, un straniu OZN fara “personal” la bord a cazut in partea de nord a tarii. Cazul, care a provocat multa valva, il voi prezenta intr-un post viitor.
Pe Curand!

duminică, 6 mai 2012

Cabina cosmica din Bolivia


Scott Corrales, cercetator OZN din America de Sud, a relatat o intamplare ce a avut loc in muntii Anzi, in luna iulie a anului 1962, in orasul Ayoaya, aflat la altitudinea de 6000 de metri, la 48 de kilometri de La Paz.
Intr-o prapastie adanca din apropierea asezarii, a cazut o “cabina cosmica” misterioasa, de forma cilindrica, iar in urma accidentului a aparut in zona o “felina” foarte ciudata. Animalul, care semana cu un ras, nu fusese vazut niciodata in zona si intre locuitorii orasului s-a lansat zvonul ca “felina” trebuie sa aiba vreo legatura cu cabina prabusita. Peste cateva saptamani, ea a fost prinsa intr-o capcana, iar oamenii au ucis fara mila sarmanul animal. Blana lui a fost cumparata de atasatul aviatiei americane din Bolivia, colonelul Wyme, si trimisa de urgenta in Statele Unite.
Din pacate, Corrales nu a pomenit nimic despre soarta cabinei, nici despre analiza blanii felinei stranii. In orice caz, intamplarea este interesanta, mai ales pentru ca, dupa cum vom vedea in cateva posturi viitoare, nu a fost singura catastrofa OZN din Anzi.
Pe Curand!

sâmbătă, 5 mai 2012

Vizitatorii misteriosi


In dimineata de 4 februarie 1951, pe la ora sase si jumatate, Sheila, o tanara englezoaica, iesise sa se plimbe prin gradina, cu gandul sa se mai destinda. Dar plimbarea avea sa se dovedeasca a fi pana la urma o adevarata aventura. Spre surprinderea ei, la un moment dat, a observat un obiect ciudat, de culoare argintie. Din interiorul obiectului razbatea o lumina verde, pulsatorie. La scurta vreme, din OZN au iesit trei fiinte stranii, mici de statura, imbracate in niste salopete ciudate, de culoare maronie. Fapturile se deplasau intr-un mod ciudat, parca levitand. S-au indreptat plutind spre fata care incremenise de spaima, dar, la un moment dat, s-au intors brusc din vehiculul din care iesisera. Miscarile omuletilor erau cel putin la fel de ciudate ca infatisarea lor, iar intoarcerea brusca a acestora se petrecuse ca o scena dintr-un film derulat invers. Dupa ce fiintele misterioase au disparut in interiorul navei, aceasta si-a luat zborul, rotundu-se in jurul propriei axe.
Multi ani dupa aceea, in 1970, Sheila – care intre timp se mutase in Perth, in vestul Australiei – avea sa mai traiasca inca o intalnire de gradul II. Se intorcea acasa, noaptea, in jurul orei doua, cand, dinspre dealurile de langa drum a aparut brusc o lumina stralucitoare, puternica. Pentru a evita coliziunea cu vehiculul care emitea ace alumina, Sheila a fost nevoita sa faca un viraj strans si sa iasa de pe sosea. Apoi a coborat din masina si a mai apucat sa vada cum OZN-ul dispare la orizont.
Pe Curand!

luni, 30 aprilie 2012

O convorbire incredibila


Doamna R. Parker din Oklahoma, sustine intr-un interviu dat revistei Saga in iulie 1972, ca vorbind cu fiica ei la telefon, a interceptat o convorbire intre NORAD si presedintele SUA, Richard Nixon, in care susnumitii se informau reciproc despre o actiune de distrugere a doua OZN-uri, semnalate de Comandamentul Aerian Central Nord-American (NORAD) in zona golfului Mexic si in oceanul Pacific.
Martor la discutia telefonica a fost si un vecin al doamnei Parker, Bill Eckhard, care relata ca NORAD era in stare de alerta si au fost trimise doua avioane de vanatoare F-104, pentru distrugerea OZN-urilor. Unul dintre OZN-uri a fost doborat si cel de al doilea a deschis foc asupra avioanelor, reusind chiar sa distruga unul. OZN-ul ramas zbura la 1500 metri inaltime si abia cu al doilea val de avioane, trimise intre timp, s-a reusit doborarea lui. Au localizat locul impactului OZN-urilor cu solul, care era la 700 de kilometri distanta, in New Mexico, zona Alamogordo, epavele fiind transportate de urgenta si in secret.
Interviul dat revistei Saga a facut mare valva, Ministerul Apararii fiind nevoit sa dezminta articolul, la care doamna Parker si Bill Eckhard au replicat ca ei nu sustin ca cele auzite sunt reale, doar ca subiectul discutiei de la telefon era NORAD, cele doua OZN-uri si ca unul dintre participantii la convorbire era insusi presedintele Richard Nixon.
Un raspuns categoric referitor la aceasta intamplare incredibila este imposibil de dat. Cert este ca exista numeroase documente strict secrete care formeaza o stransa legatura intre Fenomenul OZN si guvernele care conduc lumea. Se pare ca exita un interes pentru studierea acestor aparitii fascinante.
Pe Curand!

sâmbătă, 28 aprilie 2012

Aventura din Golful Sawbill


Acest caz de intalnire cu un OZN a fost relatat in revista Fate, la inceputul anilor 1950.
Inginerul sef al minei de fier din Steephrock pornise intr-o excursie, impreuna cu sotia sa. Au hotarat sa-si instaleze cortul in zona retrasa si linistita a golfului Sawbill, din Ontario, nu departe de mal. Incet incepuse sa se intunece. Tocmai se pregateau de culcare cand, deodata, aerul incepu sa vibreze, dupa care au auzit sunete ciudate ciudate venind dinspre golf. Au iesit din cort si, cautand sursa sunetelor misterioase, s-au indreptat spre golf.
S-au catarat pe o stanca si, spre marea lor uimire, au zarit un obiect ciudat ce plutea pe apa. Vehiculul semana cu doua farfurii puse una peste alta, iar pe margini era prevazut cu hublouri cu rame negre, amplasate la o distanta de 1 metru unul fata de celalalt. Cei doi au privit consternati farfuria zburatoare. Avusesera de mai multe ori prilejul sa auda despre astfel de nave extraterestre, dar pana atunci nu luasera niciodata in serios existenta lor. Pentru a vedea mai bine despre ce este vorba, s-au retras in spatele stancii si de acolo s-au uitat la obiect.
In partea superioara a hiperbolidului se afla o cupola glisanta, care la un moment dat s-a deschis, lasand sa coboare 10 omuleti de circa 1.20 metri inaltime. Acestia se miscau sacadat, purtand combinezoane si casti asemanatoare celor de astronaut. Cei doi au putut observa ca pe pieptul fiecarui individ stralucea o cutie argintie. Cand au terminat lucrul, au intrat in interiorul vehiculului, iar OZN-ul a decolat, producand acel sunet ciudat, pe care cei doi il auzisera si la inceput, si a disparut din campul lor vizual. Desi obiectul si bizarele fiinte se alfasera la o departare mai mare de 200 metri, ei au putut sa determine cu aproximatie si dimensiunea OZN-ului, raportandu-l la copacii de pe malul golfului.
Avea o forma lenticulara, inaltimea sa maxima era de circa 4-5 metri, iar cea minima de 3 metri. Diametrul era de aproape 15 metri.
Cazul a fost cercetat de mai multi ufologi cunoscuti, printre care si Frank Edwards sau Jacques Vallee.
Pe Curand!

joi, 26 aprilie 2012

Demonii cu ochi scanteietori


Stan Gordon, conducatorul grupului de cercetatori din Westmoreland, Anglia, este unul dintre cei mai cunoscuti ufologi care a analizat cazul invaziei  de OZN-uri din 1973, din Anglia.
In 25 octombrie, Gordon si grupul sau au primit o invitatie neoisnuita din partea politiei SUA, conform careia, la o ferma din apropierea Greensburg-ului, Pennsylvania, au avut loc evenimente ciudate. Astfel, cativa membri ai grupului, aflati sub conducerea lui Gordon, s-au dus imediat la fata locului, unde au descoperit un incident cu adevarat interesant.
Un fermier, pe nume Stephen Pulaski, a observat un obiect luminos, care a aterizat in apropiere. Pulaski i-a alertat si pe vecinii sai si impreuna cu ei s-a indreptat spre obiectul care plutea foarte aproape de suprafata pamantului. S-au adunat vreo 15 persoane. Pulaski a fost primul care, cu arma in mana, s-a apropiat de OZN-ul de forma lenticulara, cu un diametru de 30 metri. Atunci, vecinii din spatele sau l-au atentionat strigandu-i ca doua fiinte uriase se apropie de el. Cei doi extraterestri aveau o inaltime de 2.30-2.60 de metri si trupul acoperit cu par cenusiu inchis. Ochii lor straluceau in intuneric, aveau brate deosebit de lungi si se apropiau incet de fermier. Pulaski, vazand fiintele si auzind strigatele vecinilor, a tras speriat cateva focuri de arma asupra strainilor. Extraterestri nu pareau afectati de ele si continuau sa se apropie. Pulaski a tintit de data aceasta exact si a tras din nou, indreptandu-si arma spre faptura cu inaltime mai mare.
“Cand l-am nimerit, monstrul acela bizar a inceput sa urle” ii povestea ulterior Pulaski lui Stan Gordon. “Fiinta si-a ridicat bratul drept si, in momentul acela, nava spatiala a decolat, iar monstrii s-au intors si au pornit lent catre padurea din apropiere. Nici unul dintre noi nu i-a urmarit. Pana cand ne-am revenit, disparusera in padure.”
Pe Curand!

marți, 24 aprilie 2012

Suvenir din alta lume


Cazul lui Miguel Fernandez, un taietor de lemne in varsta de 23 de ani, constituie unul dintre cele mai misterioase cazuri de rapire, deoarece el a adus cu sine un obiect de la bordul OZN-ului. Exista si alte dovezi ale rapirii, dar care sunt tinute deocamdata in cel mai strict secret.
In 30 august 1978, Fernandez lucra intr-o poienita din Gobernador Dupuy, Argentina, iar la un moment dat a plecat sa cerceteze bucata de padure care trebuia defrisata in zilele urmatoare. In acel moment, o nava de o forma bizara s-a apropiat de el. Obiectul care emana raze de lumina albastre, s-a oprit la o altitudine de 10 metri si din el a iesit plutind o fiinta umanoida de statura mica. Fernandez nu a mai avut timp sa fuga. Umanoidul l-a imobilizat cu o raza de lumina, dupa care l-a dus la bordul navei. Aici, cu ajutorul unui aparat straniu, l-au interogat pe taietorul de lemne, dupa care l-au asezat pe o masa. I-au examinat mai ales bratele, iar dupa efectuarea acestor analize, l-au imbaiat intr-o solutie lipicioasa. I-au facut cadou o cutie ciudata si l-au debarcat la 40 de kilometri de poienita unde se afla. Cu obiectul acela misterios in mana, Fernandez s-a prezentat la politia din San Luis si a relatat intamplarea incredibila prin care trecuse. Aici, fara a-i oferi tanarului prea multe explicatii, i-au spus ca se poate intoarce acasa.
Ulterior, cazul a devenit o stire de senzatie in ziarele din Buenos Aires, dar politia a blocat toate actele referitoare la acest incident interesant si nu a pomenit nici un cuvant despre cutie. Au oferit doar niste informatii despre analizele facute acelei solutii lipicioase. Probabil este un dezinfectant, au spus ei. Mai multe informatii nu au reusit sa afle nici cei mai ambitiosi ziaristi. Nu se cunoaste nici ce soarta a avut Fernandez dupa acest eveniment, nici locul unde se pastreaza cutia misterioasa.
Pe Curand!

sâmbătă, 21 aprilie 2012

Bizarele fapturi din adancul padurii


Relatarea acestei intamplari, din vara anului 1944 in Le Verger, care a constituit cu certitudine prima intalnire moderna de gradul III din Franta, a fost publicata in 1972 intr-o prestigioasa revista franceza despre OZN-uri, Lumieres dans la nuit (Lumini in noapte), de catre cercetatorul francez Fernand Lagarde.
Protagonista intamplarii stranii este o fetita de 13 ani, Madeleine Arnoux, care in acea dupa-amiaza se dusese cu bicicleta în padurea apropiata, pentru a culege fragi.
Nici nu intrase bine in padure, cand a observat un obiect argintiu de marimea unui automobil de mic litraj. A sprijinit bicicleta de un pom si s-a apropiat de obiectul bizar, in jurul caruia se aflau niste omuleti cu o înfatisare ciudata. Ceea ce a frapat-o pe micuta Madeleine Arnoux, atunci cand a vazut bizarele fapturi coborate din OZN, a fost faptul ca indivizii nu erau mai înalti de un metru. Fetita, speriindu-se la vederea acelor fiinte imbracate in vesminte stranii, de culoare maro, a luat-o la fuga spre bicicleta, dar, inainte de a reusi sa se puna la adapost, a simtit ca paralizeaza si nu mai poate sa faca nici o miscare. Nu stie cat a durat aceasta stare, deoarece pierduse notiunea trecerii timpului. N-a mai putut vedea nici acel vehicul ciudat si nici fiintele care se alfau langa el, deoarece era intoarsa cu spatele la acestia.
Dupa ce a iesit din starea de paralizie, s-a intors speriata, cu gandul sa vada ce e in spatele ei, dar obiectul argintiu şi strainii misteriosi disparusera fara urma.
Pe Curand!

marți, 17 aprilie 2012

Un OZN vazut de un trib australian


In septembrie 1951, membrii tribului Urmatiera, din centrul Australiei, au raportat autoritatilor ca observasera cum un obiect stralucitor, de forma discoidala, a aterizat langa un alt obiect asemanator, care statea pe pamant. Dupa spusele lor, ambele obiecte aveau cam aceeasi dimensiune, diametrul de circa 10-15 metri, iar grosimea de 2,5-3 metri. Deoarece le-a fost frica sa se aproprie, aborigenii s-au ascuns dupa stancile de pe deal si de acolo au observat evenimentele stranii. Ei au povestit apoi ca, la cateva minute dupa ce a aterizat, o fiinta ciudata care semana cu un omulet a iesit din a doua nava si a intrat in prima. Hainele strainului erau de un argintiu stralucitor, iar capul ii era sferic si stralucea, de parca ar fi purtat o casca. Pentru scurt timp, obiectul in care se urcase fiinta s-a ridicat in aer cu un zgomot usor, ce semana cu un bazait uniform. La scurta vreme dupa aceea, a fost urmat de celalalt OZN, care a disparut, la fel ca primul, in departare.
Regretatul ufolog Frank Edwards facea ulterior urmatoarea observatie interesanta: “N-ar avea nici un rost sa ne gandim la motivele pentru care fiinta a trecut dintr-un vehicul in celalalt. Sunt foarte putine sanse ca ipotezele noastre, oricare ar fi ele, sa poata fi dovedite cu argumente. Oricum, cazul a ajuns la cunostinta autoritatilor numai la sapte luni dupa intamplare si astfel nu s-a mai putut face altceva, decat sa se chestioneze aborigenii. Este de remarcat faptul ca acesti bastinasi primitivi, care nu auzisera si nu citisera niciodata despre farfurii zburatoare, au descris obiectele si fiintele umanoide pana in cele mai mici amanunte. In ceea ce priveste posibilitatea ca ei sa se fi inselat, respectiv, sa fi cazut prada unor halucinatii vizuale, putem remarca faptul ca descrierile facute de acestia coincid pana in cele mai mici amanunte cu alte descrieri de acest tip. A vorbi despre o posibila coincidenta, despre purul joc al intamplarii in acest caz, ar insemna ca, in fata unor fenomene aparent inexplicabile, sa adoptam politica strutului, refuzand aprioric ideea ca aceste intamplari s-au petrecut cu adevarat.”
In sprijinul acestei minunate afirmatii, puteti vedea asemanarile incredibile dintre aceasta relatare misterioasa si altele pe care le-am prezentat pana acum.
Pe Curand!

luni, 9 aprilie 2012

Un nou blog fascinant


Un blog nou care sper ca va va fascina asemeni celor doua “esente” actuale. Proza si poezie in premiera, alaturi de alte scrieri proprii!


Pe Curand!

sâmbătă, 24 martie 2012

Cazul zborului galben


Un caz foarte interesant a avut loc in ziua de 22 septembrie 1978, in Buenos Aires, Argentina. In timpul unui raliu derulat pe sosea, dupa ce parasisera traseul, din cauza unor defectiuni tehnice, diplomatul Carlos Acevedo, si soferul sau Miguel A. Moya, parcurgeau ultimii 1000 de kilometri ai drumului. Era in jurlui ore 3:00, iar la volan se afla Acevedo. Masina rula, se pare, cu 100 de kilometri/ora, pe un drum secundar, cand, in spatele vehiculului a aparut o raza galbena stralucitoare, care a lumina imediat interiorul masinii. Fasciculul era atat de puternic, incat Acevedo a pierdut controlul asupra autovehiculului care a inceput sa ruleze ca si cum ar fi fost ghidat, dar nu pe drum, ci plutind la aproximativ doi metri deasupra acestuia. Pe asfalt se vedea clar umbra proiectata de masina, dar, din cauza luminii galbene, orbitoare, nu se putea distinge nimic din peisajul care marginea soseaua. Brusc, masina s-a oprit si cei doi s-au pomenit din nou pe sosea, la 10 kilometri departare de locul unde au inceput sa pluteasca. In clipa urmatoare, straniul fascicul luminos a disparut, cei doi observand in stanga lor, pe cer, un obiect oval, galben, care se indeparta incet.
Dupa disparitia OZN-ului, si-au dat seama ca drumul – pe care, conform ritmului lor, ar fi trebuit sa-l parcurga intr-o ora si un sfert – durase mai mult cu o ora. Mersesera cu masina timp de 2 ore si 20 de minute.
Imediat au realizat o verificare minutioasa a masinii, dar, in afara faptului ca rezervorul suplimentar era gol, nu au mai remarcat nimic ciudat. Ajungand la Pedro Rulo, cei doi martori au raportat politiei cele intamplate, insa nu a avut loc o cercetare mai amanuntita a acestui caz interesant. Intamplarea se afla in evidenta ufologilor argentinieni, cat si a celor americani. Martorii nu au fost supusi nici macar unei sedinte de hipnoza. De aceeasi lipsa de profesionalism s-a dat dovada si intr-un caz similar, petrecut o luna mai tarziu, pe 27 decembrie la Arroyto, tot in Argentina, ai carui martori au fost trei angajati ai unei companii de electricitate. Cei trei barbati calatoreau intr-o masina a institutiei, cand, in jurul orei 4:30, au observat un OZN care plutea deasupra pamantului si si-au dat seama ca se afla la 15 kilometri departare. Nici acest caz, insa, nu a fost analizat temeinic.
Se poate observa, la o prima conexiune a cazurilor, aparitia fenomenului de denaturare a timpului sau missing time asa cum este numit de cel care s-a ocupat de studierea sa in amanunt, ufologul Bud Hopkins. Despre acest fenomen, des intalnit in cazul observatiilor OZN sau cel al rapirilor extraterestre, ma voi ocupa intr-o fascinanta serie viitoare.
Pe Curand!

sâmbătă, 17 martie 2012

Fantasma eternitatii


O scriere care merita citita pentru legatura subtila dintre paranormal si fictiune.Trecerea prin mai multe realitati – trecut si viitor – se poate face printr-o dragoste care sfideaza limitele mintii umane? Va puteti exprima parerile la sectiunea de comentarii din cadrul revistei sau aici...

http://suspans.ro/literatura/proza/fantasma-eternitatii

Urmeaza serii inedite pe blog!
Pe Curand!

duminică, 26 februarie 2012

Urme in desert


Un caz straniu din anul 1942 a intrigat cercetatorii Fenomenului OZN din toata lumea. Conform surselor din acea vreme, doi piloti cu experienta ai Fortelor Aeriene Regale engleze au disparut definitiv, in timpul unui zbor de rutina deasupra desertului din Irak. La prima vedere, intamplarea nu pare a avea nimic neobisnuit, in afara de tragismul ei, dar la o cercetare mai amanuntita apar numeroase elemente ciudate.
Pilotii Stewart si Day pornisera intr-un zbor scurt de la baza RAF, dar din cauza unei defectiuni la motor, au fost nevoiti sa faca o aterizare fortata in desertul irakian. Operatiunea de cautare a celor doi a fost incununata de succes, in prima faza, echipa desalvare gasind dupa scurt timp epava avionului. Apoi, la cativa kilometri de la locul accidentului se distingeau clar urme de pasi, semn ca amandoi supravietuisera accidentului si ca pornisera pe jos prin nisipul fierbinte. Mergand insa pe urmele pasilor, echipa de salvare avea sa faca o descoperire insapimantatoare.Intr-un anumit punct al calatoriei celor doi piloti, urmele depasi dispareau brusc, de parca fusesera taiate, lasand impresia ca cei doi fusesera ridicati in aer. Cu toate acestea, nu s-au gasit urme care sa ateste ca au dus o lupta sau ca se petrecuse un astfel de incident. Cazul a ramas o enigma pana in ziua de azi. Cei doi piloti nu au mai fost vazuti de atunci si probabil ca nu se va afla niciodata care a fost motivul disparitiei lor.
O alta ciudatenie a acestiu caz interesant este acea ca echipa de salvare nu a putut gasi nici o defectiune la motorul avionului. Si atunci, se pune in mod firesc intrebarea: ce anume i-a determinat pe cei doi piloti, de altfel foarte experimentati, sa aterizeze fortat in inima desertului, departe de zonele locuite, riscandu-si astfel viata?
Ma voi ocupa in curand de o noua serie despre astfel de disparitii misterioase si posibilele lor cauze stranii.
Pe Curand!

luni, 23 ianuarie 2012

O stranie intalnire nocturna


Acest caz a fost prezentat de catre Keith Basterfield, intr-un numar al revistei UFORAN (UFO Research Australia Newsletter).
Dl. Harris, in varsta de 35 de ani, era casatorit si tata a trei copii. Fiind comerciant, calatorea foarte mult. In cursul unei calatorii nocturne, pe 30 octombrie 1967, i s-a intamplat un lucru neobisnuit. La un moment dar, motorul si radioul masinii s-au oprit fara nici motiv. In ciuda efortului lui Harris de a repune in functiune motorul, acesta refuza sa porneasca.
Deodata, a observat un obiect discoidal ce plana deasupra masinii si care emana un fascicul de lumina albastruie. Pana la acest punct, intamplarea este foarte asemanatoare cu altele. Dl. Harris a rotit instinctiv volanul, cu putere, si a observat ca brusc toate zgomotele noptii au disparut, o liniste de mormant lasandu-se asupra imprejurimilor. (factorul oz)
Fasciculul de lumina s-a stins brusc, iar masina si-a continuat drumul, ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Cand a intrat in oraselul urmator, dl. Harris a observant ca i s-a oprit ceasul, iar timp de doua saptamani dupa aceasta aventura a avut teribile dureri de cap. Numeroase momente ale intamplarii, cum ar fi aparitia OZN-ului, fasciculul albastru de lumina, factorul oz, toate acestea sunt o dovada a faptului ca – cu toate ca martorul nu are nici o amintire ca ar fi fost rapit sau ca ar fi vazut extraterestrii – a fost victima unei intalniri de gradul patru.
Dl. Harris ar fi dorit ca intamplarea sa nu devina publica, dar s-a dus la medic, crezand ca este bolnav. Doctorul Paul Zeck, psihiatru, l-a tratat ca pe un pacient ce prezenta semnele clinice incipiente ale epilepsiei, dar, pana la urma, aceste simptome nu s-au dovedit a fi reale.
Ceea ce ar fi putut face cu adevarat lumina in acest caz, ar fi fost o sedinta de hipnoza regresiva, dar acest lucru era de neimaginat in Australia anului 1967.
Pe Curand!

joi, 19 ianuarie 2012

Un caz de poltergeist


Un caz misterios a fost semnalat in anul 1965, intr-o casa din Sao Paolo, Brazilia, care a devenit tinta unor evenimente inexplicabile. Un vecin, Joao Volpe, care studiase fenomenele paranormale, a ajuns la concluzia conform careia cauza era o fetita de 11 ani, Maria Jose Ferreira, care statea in camerele servitoarelor. Volpe credea ca fetita avea calitati natural de medium, care ar fi fost cauza aparitiei fantomelor. El a luat-o pe Maria la el acasa, pentru a studia mai bine fenomenul.
De atunci, prin casa lui Volpe au inceput sa zboare tot felul de obiecte si chiar pietre, unele avand greutatea de 5 kilograme. Tot felul de lucruri zburau in jurul Mariei, iar fetita incepuse sa cunoasca beneficiile unei astfel de activitati stranii: putea cere spiritelor tot felul de bunatati si imediat acestea apareau de nicaieri. Desi aceasta activitate era suparatoare, totusi spiritele nu pareau rauvoitoare. Dar, la un moment dat, situatia s-a schimbat radical: Maria se trezea batuta si chiar i se infigeau ace in picioare, chiar si cand era incaltata. Acest lucru era mai periculos decat parea – intr-una din dati a fost intepata cu 55 de ace.
Intr-o zi, pe cand Maria era la scoala, hainele ei au luat foc si, in acelasi timp, dormitorul lui Volpe. Acesta din urma, a dus-o pe fetita la un medium. Un spirit a aparut si a sustinut ca el era autorul acelor fapte, deoarece copila fusese o vrajitoare intr-o viata anterioara, iar cei care suferisera din cauza ei atunci vroiau sa se razbune. Volpe a incercat sa foloseasca diverse tehnici de spiritism, pentru a pune capat activitatii fantomelor razbunatoare, dar in continuare obiectele zburau in jurul fetei. La varsta de 13 ani, Maria s-a sinucis. Dupa moartea ei, activitatile ciudate au incetat.
Pasionatii si specialistii fenomenului au cercetat in continuare cazul, care a ramas, insa, invaluit intr-un mister profund. Poate in viitor vom avea un raspuns la unele dintre enigmele universului.
Pe Curand!

marți, 17 ianuarie 2012

Coloanele de foc


In noaptea de 16 septembrie 1965, doi politisti, John Lockem si Koos de Klerk, isi faceau rondul obisnuit pe autostrada ce laga Pretoria de Bronkhorstspruit, cand, la cateva minute dupa miezul noptii, farurile masinii lor au luminat un obiect imens, care bloca drumul in intregime. Straniul obiect, de culoare aramie si de forma discoidala, avea diametrul de aproximativ noua metri.
Politistilor li s-a parut ca, odata cu sosirea lor, cateva siluete mici au disparut in graba in spatele OZN-ului. Cei doi nu prea au avut timp sa reactioneze, deoarece OZN-ului, emanand coloane de foc, a disparut in cateva secunde de pe sosea.
“A decolat mai rapid decat orice obiect pe care l-am vazut vreodata”, a declarat Lockem mai tarziu. “Coloanele de foc au iesit din cele doua orificii aflate la baza OZN-ului cu o asemenea putere, incat si dupa cateva minute de la incident, asfaltul ardea cu flacari de un metru inaltime.”
Cercetarile de a doua zi au aratat ca pe locul unde aterizase OZN-ul, drumul s-a surpat, ca si cum cineva ar fi asezat acolo o mare greutate. La mijlocul cercului cu diametrul de noua metri, pe o suprafata circulara de aproximativ doi metri, criblura a fost pur si simplu suflata de pe asfalt.
Mai este interesant de amintit declaratia facuta ziaristilor de catre J. B. Brits, comandantul Fortelor Armate din Pretoria de Nord. Conform spuselor acestuia, “cazul este considerat strict secret, iar cercetarile sunt dirijate de la nivelul celor mai inalte foruri militare”. Ca dovada, o bucata de carosabil a fost dusa pentru analize intr-un institut de cercetari foarte renumit, dar rezultatele analizelor nu au fost publicate niciodata.
Pe Curand!

duminică, 15 ianuarie 2012

Intoarcerea la stele


Bine v-am regasit!Ne aflam intr-o perioada interesanta din toate punctele de vedere. Lumea vorbeste despre anul curent uneori cu spaima, alteori cu o speranta intr-un viitor mai bun. Fenomenul OZN continua sa fascineze oameni din toata lumea. Fenomenele paranormale si misterele de toate felurile se petrec sub ochii martorilor ingroziti sau, dimpotriva, interesati de cele vazute.
Pentru a ne intoarce la tematica blogului, voi reda in continuare cateva dintre gandurile regretatului cercetator al Fenomenului OZN, Calin N. Turcu:
“Suntem inconjurati de semne de intrebare. Ele plutesc in jurul nostru, le simtim uneori prezenta, dar sintem cu mult prea preocupati de micile noastre probleme cotidiene, pentru a le acorda ragazul si atentia necesare. Preferam inarmarile excesive si sofisticate, in loc sa incercam a afla care a fost rostul initial al monumentelor megalitice de la Stonehenge sau Baalbeck. Dam prioritate conflictelor armate de tot felul, in schimb nu stim exact ce se intampla in Triunghiul Bermudelor sau in alte zone similare ale Terrei, unde dispar anual un milion de persoane, dupa calcule de ultima ora.
Ce stim astazi despre OZN-uri? Nimic mai mult decat stiam, de pilda, acum zece, douazeci sau treizeci de ani. Acest fenomen contemporan continua sa ne sfideze prin prezenta sa insolita si enigmatica.”
“Cand vom pricepe aceste adevaruri elementare, cand ne vom putea debarasa de balastul propriei noastre ignorante, vom putea afirma ca privim cu incredere spre viitor. Dar, probabil ca lucrul acesta nu ni se va intampla prea curand. O civilizatie care cultiva ignoranta, sub toate aspectele ei nefaste, nu are viitor. De nici un fel. O astfel de civilizatie nu este supusa evolutiei, ci unei autodistrugeri si disparitii lente.
A ne intreba la nesfarsit: “Daca exista, de ce nu iau EI contact cu noi?”, dovedeste mai mult decat o necunoastere a existentei problemei. Dovedeste o infatuare si o ingamfare, deopotriva paguboase, prin impactul moral asupra unei largi mase de populatie.”
In final, va voi oferi o fraza enigmatica a presedintele Ronald Regan, care ar trebui sa ne dea de gandit:
“Nu cred ca ne putem astepta sa apara vreo rasa straina de pamant care sa constituie o amenintare pentru noi. Dar cred, intre noi fie spus, ca putem provoca realizarea unui astfel de lucru.”
Pe Curand!