Baza militara de lansare Woomera a fost construita in 1946
de catre englezi si australieni. In proiect erau amestecati si un mare numar de
soldati americani. In afara de experimentele militare cu rachete, aici au
inceput si testele facute cu rachetele de directionare computerizata,
avioanele-robot.
La sfarsitul anului 1958, inceputul lui 1959, echipajul unui
elicopter al armatei, aflat intr-o misiune de cautare a unei fetite disparute,
a observat un obiect extrem de ciudat, aflat in afara zonei experimentale. Acesta
semana cu o sonda neagra, sferica. Obiectul avand un diametru de 2 picioare si
9 degete – aproximativ 80 de centimetri – era fabricat dintr-un material foarte
usor si rezistent.
Nu a putut fi gasita nici o urma a unei prelucrari mecanice
uzuale: sudare, nituire sau sfeluire. In atelierele bazei Woomera, specialistii
au incercat fara succes saptamani in sir sa inteleaga procedeele tehnologice
ale celor care construisera nava. Au fost incercate si metode extreme: “Am
incercat sa-l taiem, dar nu am reusit sa-i facem nici macar o zgarietura…” povestea
mai tarziu unul din cercetatorii care luasera parte la testele efectuate pe
sfera.
Dupa ce a fost clar ca incercarile nu duc la nici un fel de
rezultat, obiectul descoperit la Salisbury a fost predat americanilor, care
l-au transportat la baza militara “Wright Patterson” din statul Ohio. Despre
aceasta baza stranie voi mai aminti in viitor intr-o serie de cazuri
fascinante, printre care si celebra prabusire de la Roswell.
In mod curios, cazul nu a fost considerat, ca si multe
altele de acest gen, “top secret”. Descoperirea misteriosului OZN a fost
relatata in mai multe cotidiane australiene. Mai mult chiar: potrivit unor
articole, la cateva luni dupa incidentul de la Salisbury, a mai fost gasita o
sfera asemanatoare in sudul Australiei si peste cativa ani o alta in
Queensland, in sud-vestul tarii.
Evident, in final toate cele trei OZN-uri au ajuns in baza
militara din Ohio…
Pe Curand!
Din investigatiile unor celebri ufologi s-a descoperit ca, in
anii 1960, in Kazahstan, fosta URSS, s-a descoperit un OZN cazut, avand
diametrul de 10 metri. Datorita dimensiunilor mari nu a fost transportat de la
fata locului, ci s-a construit peste el, din prefabricate, o hala, unde oameni
de stiinta si ingineri militari rusi au putut cerceta luni de zile obiectul,
sub supravegherea KGB-ului. Dupa cercetari, OZN-ul a fost desfacut in bucati si
dus intr-un loc secret, probabil la o noua baza militara.
In acelasi an, pe 16 august, un obiect luminos ciudat a fost
observat, de mai multe persoane, deasupra muntilor. OZN-ul avea o culoare
portocalie si era cu mult mai mare decat luna. Cazul a fost analizat de
ceretatorii Fenomenului OZN Allan Hynek si Jacques Vallee.
De asemenea, in 1987, in Siberia, se pare ca mai multe
avioane miltare au fortat un OZN sa aterizeze. Iesind din nava, o fiinta
stranie a fost impuscata de militarii rusi.
Un an mai tarziu, in 1988, in Afganistan cade un disc de
dimensiuni uriase, care la impactul cu solul ia foc, iar la bord sunt gasiti
doi extraterestri carbonizati.
Fenomenul OZN a facut multa valva si in spatele cortinei de
fier care ascundea zona URSS-ului sub o patura de fum a ignorantei. KGB-ul a
fost implicat in o multime de cazuri care implicau fenomenele neconventionale,
o parte avand loc chiar pe teritoriul tarii noastre. In curand voi prezenta
unele dintre cele mai fascinante si mai incredibile cazuri dintre cele
cercetare in acea perioada interesanta.
Pe Curand!
In seara de 12 septembrie 1952, un grup de tineri ce se
plimbau prin imprejurimile localitatii lor, au vazut la un moment dat un
meteorit incandescent, care s-a prabusit in spatele dealurilor din apropiere.
Tinerii, impreuna cu mama unuia dintre ei, Mrs. May, s-au apropiat de locul respectiv,
unde, spre marea lor surpriza, au vazut un OZN sferic, de marimea unei case.
Pentru a deslusi mai bine ce se intampla, un baiat si-a pus
in functiune lanterna si, la lumina aruncata de aceasta, au putut vedea o
fiinta ciudata. Strainul era un umanoid, imbracat in haine stralucitoare.
Trasaturile fetei nu se puteau vedea, deoarece purta casca. In schimb, se putea
distinge culoarea tenului si a mainilor, care era de un rosu inchis, in timp ce
ochii deosebit de mari, care se puteau
distinge prin casca, erau de un portocaliu patrunzator. Ceea ce i-a speriat
foarte tare pe martori era inaltimea individului, de peste 4 metri.
Cand acea faptura ciudata a simtit ca este observata, s-a
ridicat repede si, plutind la o jumatate de metru de sol, a pornit spre grupul
de tineri. Asta era insa prea mult pentru ei, asa ca au luat-o la fuga
inspaimantati, incercand sa ajunga cat mai departe de uriasul OZN si de
pasagerul sau infricosator.
Pe Curand!
Ambasadorul SUA din La Paz, capitala Boliviei, a fost
anuntat ca in data de 20 august a fost gasita o masinarie cazuta din cer, nu
departe de satul Buen Retiro, la o ferma.
Gonzalo Menacho, un fermier localnic, sustine ca in
dimineata zilei de 19 august a vazut venind din cer o minge de foc. Nu dupa
mult timp, avioane militare faceau cercuri deasupra locului in care a cazut
obiectul. Fermierul impreuna cu un prieten al sau au cautat si au gasit o bila
dintr-un material necunoscut, care avea un diametru neobisnuit de mare, dar era
extrem de usoara. Autoritatile nu le-au permis sa ia misteriosul obiect cu ei,
pentru ca, spuneau, apartine unui satelit si nu este de provenienta extraterestra,
asa cum a crezut fermierul.
Bolivia a avut parte de un val de OZN-uri in secolul trecut.
La sfarsitul anilor 1970, mai multe obiecte ciudate au “aterizat” in diferitele
zone ale statului. In 1978, 6 mai, un straniu OZN fara “personal” la bord a cazut
in partea de nord a tarii. Cazul, care a provocat multa valva, il voi prezenta
intr-un post viitor.
Pe Curand!
Scott Corrales, cercetator OZN din America de Sud, a relatat
o intamplare ce a avut loc in muntii Anzi, in luna iulie a anului 1962, in
orasul Ayoaya, aflat la altitudinea de 6000 de metri, la 48 de kilometri de La
Paz.
Intr-o prapastie adanca din apropierea asezarii, a cazut o “cabina
cosmica” misterioasa, de forma cilindrica, iar in urma accidentului a aparut in
zona o “felina” foarte ciudata. Animalul, care semana cu un ras, nu fusese
vazut niciodata in zona si intre locuitorii orasului s-a lansat zvonul ca “felina”
trebuie sa aiba vreo legatura cu cabina prabusita. Peste cateva saptamani, ea a
fost prinsa intr-o capcana, iar oamenii au ucis fara mila sarmanul animal.
Blana lui a fost cumparata de atasatul aviatiei americane din Bolivia, colonelul
Wyme, si trimisa de urgenta in Statele Unite.
Din pacate, Corrales nu a pomenit nimic despre soarta
cabinei, nici despre analiza blanii felinei stranii. In orice caz, intamplarea
este interesanta, mai ales pentru ca, dupa cum vom vedea in cateva posturi viitoare,
nu a fost singura catastrofa OZN din Anzi.
Pe Curand!
In dimineata de 4 februarie 1951, pe la ora sase si
jumatate, Sheila, o tanara englezoaica, iesise sa se plimbe prin gradina, cu
gandul sa se mai destinda. Dar plimbarea avea sa se dovedeasca a fi pana la
urma o adevarata aventura. Spre surprinderea ei, la un moment dat, a observat
un obiect ciudat, de culoare argintie. Din interiorul obiectului razbatea o
lumina verde, pulsatorie. La scurta vreme, din OZN au iesit trei fiinte
stranii, mici de statura, imbracate in niste salopete ciudate, de culoare
maronie. Fapturile se deplasau intr-un mod ciudat, parca levitand. S-au
indreptat plutind spre fata care incremenise de spaima, dar, la un moment dat,
s-au intors brusc din vehiculul din care iesisera. Miscarile omuletilor erau
cel putin la fel de ciudate ca infatisarea lor, iar intoarcerea brusca a
acestora se petrecuse ca o scena dintr-un film derulat invers. Dupa ce fiintele
misterioase au disparut in interiorul navei, aceasta si-a luat zborul,
rotundu-se in jurul propriei axe.
Multi ani dupa aceea, in 1970, Sheila – care intre timp se
mutase in Perth, in vestul Australiei – avea sa mai traiasca inca o intalnire
de gradul II. Se intorcea acasa, noaptea, in jurul orei doua, cand, dinspre
dealurile de langa drum a aparut brusc o lumina stralucitoare, puternica.
Pentru a evita coliziunea cu vehiculul care emitea ace alumina, Sheila a fost
nevoita sa faca un viraj strans si sa iasa de pe sosea. Apoi a coborat din
masina si a mai apucat sa vada cum OZN-ul dispare la orizont.
Pe Curand!
Doamna R. Parker din Oklahoma, sustine intr-un interviu dat
revistei Saga in iulie 1972, ca vorbind cu fiica ei la telefon, a interceptat o
convorbire intre NORAD si presedintele SUA, Richard Nixon, in care susnumitii
se informau reciproc despre o actiune de distrugere a doua OZN-uri, semnalate
de Comandamentul Aerian Central Nord-American (NORAD) in zona golfului Mexic si
in oceanul Pacific.
Martor la discutia telefonica a fost si un vecin al doamnei
Parker, Bill Eckhard, care relata ca NORAD era in stare de alerta si au fost
trimise doua avioane de vanatoare F-104, pentru distrugerea OZN-urilor. Unul
dintre OZN-uri a fost doborat si cel de al doilea a deschis foc asupra
avioanelor, reusind chiar sa distruga unul. OZN-ul ramas zbura la 1500 metri
inaltime si abia cu al doilea val de avioane, trimise intre timp, s-a reusit
doborarea lui. Au localizat locul impactului OZN-urilor cu solul, care era la
700 de kilometri distanta, in New Mexico, zona Alamogordo, epavele fiind
transportate de urgenta si in secret.
Interviul dat revistei Saga a facut mare valva, Ministerul
Apararii fiind nevoit sa dezminta articolul, la care doamna Parker si Bill
Eckhard au replicat ca ei nu sustin ca cele auzite sunt reale, doar ca
subiectul discutiei de la telefon era NORAD, cele doua OZN-uri si ca unul dintre
participantii la convorbire era insusi presedintele Richard Nixon.
Un raspuns categoric referitor la aceasta intamplare
incredibila este imposibil de dat. Cert este ca exista numeroase documente
strict secrete care formeaza o stransa legatura intre Fenomenul OZN si
guvernele care conduc lumea. Se pare ca exita un interes pentru studierea
acestor aparitii fascinante.
Pe Curand!