miercuri, 29 iunie 2011

O descoperire uimitoare


In fascinanta carte Mistere si fenomene stranii a lui Dennis Ray este relatat un caz interesant si foarte straniu.
“Un obiect metalic “fara varsta”, imposibil de obtinut tehnologic pe Pamant, dar avand proprietati extraordinare.”

In anul 1983, in nordul zonei europene a fostei U.R.S.S. un simplu taran facea o incredibila descoperire: “el a cules de pe maul raului Vaska un obiect metalic foarte stralucitor – o asa-zisa “mostra” dintr-un aliaj enigmatic, necunoscut si neutilizat in practica, tehnologia sau industria mondiala – care a fost cercetat si analizat in cele mai soficticate laboratoare rusesti.
Obiectul s-a dovedit a fi un aliaj cu o compozitie foarte stranie, imposibil de realizat de stiinta moderna, care era constituit in proportie de 87% din elemente rare: ceriu, lantaniu si neodim. Aceste elemente se gasesc in proportie infima in alcatuirea scoartei terestre si cu atat mai putin se pune problema obtinerii sau combinarii lor pe cale artificiala (la nivelul tehnologiei actuale).
Cu toate acestea straniul aliaj (gasit intr-un loc la fel de ciudat) este obtinut evident in mod artificial (fiind exclus un simplu “accident” sau capriciu al Naturii), dar munca de cercetare si eventuala sa obtinere ar fi devastat financiar orice buget tehnologic. Si, ca o cireasa in varful tortului, aliajul prezinta niste adaosuri la fel de ciudate, cum ar fi thoriul si moribdenul, putin accesibile ca pret chiar si in zilele noastre. La toate acestea se mai adauga un fapt foarte straniu: oamenii de stiinta nu pot determina precis varsta acestui obiect metalic, plasand-o undeva intre 300 si 100.000 de ani.”
Cercetatorul rus V. Fomenko afirmase la vremea respectiva ca ratiunea de a fi a unui aliaj ca cel gasit pe maul raului Vaska si implicit, ratiunea (pentru ca a existat in mod cert o ratiune) de a-l alcatui nu s-ar putea intemeia logic si financiar decat pe insusirile magnetice neobisnuite ale aliajului. El ar fi putut fi folosit doar pentru o racire magnetica pana la temperaturi foarte joase (ceea ce ar fi implicat tehnologii de fabricare utilizand campuri magnetice colosal de puternice). Confruntandu-se cu atatea semne de intrebare si necunoscute cu privire la acest atat de misterios aliaj, opinia stiintifica nu a putut sa furnizeze nici pana in zilele noastre o explicatie in ceea ce priveste provenienta si scopul sau real. Poate in viitor vom si afla raspunsul.
Se mai poate mentiona ca in diferite parti ale lumii, chiar si in Romania, au fost gasite obiecte ciudate si imposibil de obtinut cu tehnologia de pe Pamant. Ma voi ocupa de o mare parte dintre ele in viitor.
Pe Curand!

duminică, 26 iunie 2011

Cazul Valea Plopului - XI


Cel de-al doilea caz s-a petrecut in Sighetul Marmatiei, judetul Maramures, catre sfarsitul lunii Iunie 1973 (“RUFOR”, nr. 11/1981, p. 18). “Iata cateva detalii:
Conditii atmosferice: cer senin, fara vant. Ora: aproximativ 12:30. Martori: Chaimovits Dumitru (24 ani la data observatiei) si alte doua persoane. Martorii se aflau intr-o livada, cand au zarit in directia Vest, deasupra unui camp, situat la aproximativ 1 km distanta (cel putin asa aprecia martorul), o “banda” in pozitie verticala de culoare alb imaculat. Inaltimea unghiulara era in jur de 60. La un moment dat, “banda” s-a despicat in doua benzi mai inguste formand un “V”. La baza s-a putut observa un fel de cupola de culoare purpurie. Cele doua benzi inguste s-au departat lent, formand un unghi de circa 90 si la un moment dat au inceput sa “intre” in cupola. Intre timp, cupola dispare si se formeaza o “banda” orizontala, aparent de latimea “benzii” initiale. Durata totala a observatiei a fost de circa 5-6 minute. Nu a fost perceput vreun zgomot.
Ultima semnalare din aceasta serie ne parvine din orasul Cluj-Napoca (“RUFOR”, nr. 21/1983, p. 16).
La data de 16 Octombrie 1973, Livia Moldovan, profesoara de limba franceza, 36 de ani, se plimba cu copilul (2,5 ani) pe strada Donath. Era pe la ora 19:40. Cerul era senin, era spre seara, dar luminile de pe strada inca nu erau aprinse. Dintr-o data, ea a observat spre Sud o lumina galbena, puternica, la inaltimea unghiulara de aproximativ 45. Lumina galbena, “ca o explozie dirijata”, dupa expresia martorei, era de forma si de marimea unui evantai, cu partea mai lata in jos. Era intens palpaitoare si emana o lumina vie, puternica. Atata timp cat tinea lumina (aproximativ 3 secunde), a auzit un huruit puternic, iar dupa aceasta, ea se transforma intr-o sfera rosie cam de “marimea unui grapefruit”, devenind din ce in ce mai mica, fara a-si pierde din intensitatea luminii, dand impresia departarii (de martora), pe o traiectorie usor ascendenta, spre directia S-SV. Dupa cele declarate de martora, fenomenul a tinut vreo 15 secunde. Ea a ramas calma si avea convingerea ca fenomenul se va repeta (?!).
Dupa cum lesne se poate observa, aceste trei cazuri din nordul tarii, pot fi foarte usor atacate in urma unor analize mai atente. Nu voi insista acum asupra “punctelor slabe” aflate in componenta lor. Voi atentiona insa asupra faptului ca acolo, in Transilvania, a existat la un moment dat un interes real pentru studiul manifestarilor insolite, care adeseori puteau fi incadrate in ceea ce numin “fenomenologia OZN”.”
Am scris multe episoade despre Cazul Valea Plopului si in viitor probabil ca voi scrie si mai multe. Cum spunea si Calin N. Turcu, “un text in care nici macar nu apucasem sa spun totul”…
Voi continua sa mai scriu si despre acest caz…
Pe Curand!

marți, 21 iunie 2011

Cazul Valea Plopului - X


Bine v-am regasit!“Ce s-ar mai putea spune despre intamplarea de la Valea Plopului? Probabil multe inca, dar cine s-o mai faca acum? Poate ca vreodata, acel necunoscut imbracat in straie de culoare inchisa se va hotari sa scoata la iveala fotografiile pe care le-a facut acolo – daca le-a facut – imediat dupa eveniment. Poate ca vor reapare candva si pelicula fotografica pe care eu insumi am tras-o la locul aterizarii, ca si filmul “Quo vadis, homo?”, pentru o reanalizare mai atenta a acelor imagini…
Oricum, chiar daca au existat multe neclaritati si neconcordante ivite in timpul cercetarilor, chiar daca aceste cercetari trebuiau extinse si aprofundate, lucru care nu s-a facut decat in foarte mica masura, ramane cert faptul ca evenimentul petrecut la Valea Plopului la inceputul toamnei anului 1972, s-a integrat, pe plan international, fenomenologiei atat de controversatelor si misterioaselor OZN-uri.
“Cazul Valea Plopului” avea sa se estompeze treptat in valtoarea altor evenimente, nu mai putin interesante, petrecute tot in zona Vaii Teleajenului si a Valenilor de Munte. Bineinteles ca nu aveam de unde sa stiu ce avea sa urmeze, dar eram oarecum mai bine pregatit: stiam de pilda in ce fel trebuie facuta o cercetare in teren, cum trebuie interogati martorii oculari, stiam ceva mai mult parca despre OZN-uri…”
Voi mai mentiona alte trei semnalari romanesti din perioada anilor 1972-1973.
“Prima semnalare ne parvine din aceeasi perioada a toamnei lui 1972 (“RUFOR”, nr. 7/1980, p. 15 si nr. 17/1982, pp. 15-16).”
Martorul este Banhegyi Zoltan, profesor (27 de ani la data observatiei: Vineri 20 octombrie 1972), domiciliaza in Targu-Mures, intr-un bloc la etajul IV si are o vizibilitate buna (panoramica) asupra orasului. “La ora 4:43 dimineata s-a trezit la un zgomot al copilului si a deschis fereastra ca sa aeriseasca putin camera.” Chiar in acel moment a observat un obiect stralucitor in directia SV. “Vazu ceva ciudat ce parea ca se afla la o departare de circa 2-3 km si se afla la orizont (orasul este imprejmuit de dealuri). Obiectul avea forma sferica, cu un diametru aparent mai mic decat Luna si era de culoare portocalie. Prima impresie a fost ca vede Luna, dar observand mai atent obiectul si-a dat seama ca vede ceva neobisnuit. Si-a luat repede aparatul fotografic si a facut un cliseu cu o expunere de peste 4 minute. La un moment dat, a observat ca partea inferioara a obiectului a inceput sa dispara treptat, pana aproape de diametrul orizontal (imaginat), ca si cum ar fi fost retras in interior. Apoi s-a oprit, iar dupa cateva secunde aceasta disparitie a continuat inca putin. Apoi obiectul a inceput sa se indeparteze lent de martor (cel putin aceasta impresie a avut), dupa care a disparut brusc. Culoarea obiectului nu s-a schimbat, iar imaginea inferioara era mai putin clara decat restul (partea inferioara era estompata). Nu s-au sesizat alte detalii si nici zgomot. Timp total de observatie a fost de aproximativ 8 minute. Din nefericire, fotografia martorului nu a reusit.
(Personal, pastrez serioase rezerve fata de aceasta observatie. (..))
Urmatoarele doua cazuri le voi prezenta intr-un post viitor.
Voi continua sa mai scriu despre acest caz…
Pe Curand!