vineri, 29 iunie 2012

Strainul in costum de scafandru


Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost martorii unor fiinte ciudate venite din necunoscut. Doamna E. D. Sylvester era o profesoara serioasa, mama a trei copii. In seara de 28 Octombrie 1962, cu cateva minute inainte de ora 20, se afla pe soseaua Salisbury, din Adelaide, Australia. Elisabeth conducea spre casa. Pe bancheta din spate se aflau cei trei ai ei. La un moment dat, unul dintre copii le-a atras celorlalti atentia asupra unui obiect zburator, foarte ciudat. Toti patru au privit mirati obiectul discoidal, puternic iluminat, ce a trecut in zbor prin fata masinii lor si a disparut in spatele unor copaci. Din miscarile pe care le facea, parea destul de sigur ca va ateriza pe campul ce se intindea paralel cu drumul. Cand au ajuns in apropierea presupusului loc de aterizare, au coborat toti patru din masina si au pornit spre campul aflat in spatele copacilor. Obiectul aterizase deja. Era intr-adevar un vehicul de forma ovoidala, de circa 4 metri si jumatate diametru si 2 metri inaltime. Doamna Sylvester a povestit mai tarziu ca langa vehicul se afla o creatura scunda, umanoida, imbracata intr-un costum stralucitor, foarte asemanator cu cel purtat de scafandri. Pe cap avea o casca transparenta, din care pornea un tub spre un recipient pe care il purta in spate si care parea a fi un aparat prin care extraterestrul respira. Micutul umanoid nu s-a aratat deranjat de prezenta lor, desi, in mod cert, observase ca cei patru il priveau, continuand sa se plimbe in jurul OZN-ului. In mana tinea o cutie argintie, in care aduna bucati de pamant si plante. Mai tarziu, cand profesoara a facut un raport la politie, a mai spus: “L-am observat timp de cel putin 15 minute. Umanoidul nici nu ne-a bagat in seama. Dup ace a terminat ce avea de facut, creatura s-a urcat in vehiculul sau si OZN-ul s-a ridicat incet de la sol si a disparut din fata ochilor nostri”.
Ciudat la acest caz este ca, desi toti cei patru martori au vazut clar OZN-ul si pasagerul acestuia si au dat imediat o declaratie politiei, nici un politist nu s-a obosit sa caute la fata locului eventualele dovezi despre existent obiectului. Declaratia a fost pusa intr-un dosar, fiind data uitarii. Cazul a fost in cele din urma facut public dupa cateva luni, gratie unui ziarist tenace. La acea vreme, nimeni nu avea cum sa banuiasca faptul ca in cazul lui Lonnie Zamora, din 1964 – New Mexico, SUA – putea fi vorba tot de un OZN de forma ovoidala si de niste umanoizi pitici, imbracati in haine stralucitoare, si ca acest caz va deveni unul din cele mai cunoscute cazuri de intalniri de gradul III din istorie. Pana atunci, insa, trebuiau sa mai treaca doi ani.
Pe Curand!

3 comentarii:

  1. imi place blogul tau pt ca este unil dintre putinele care au materiale originale, felicitari!

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc pentru apreciere! Incerc sa prezint informatii cat mai inedite!

    RăspundețiȘtergere
  3. As vrea sa va spun ca tot ce citesc la d-voastra pe blog imi face o deosebita placere.Felicitari si bas dori daca se poate o colaborare intre blogurile noastre.http://cristiankinetoterapy.blogspot.ro/

    RăspundețiȘtergere