sâmbătă, 19 noiembrie 2011

O intalnire misterioasa


Un fermier francez respectabil a declarat ca a fost imobilizat de doua fiinte stranii ce aterizasera cu un OZN pe plantatia sa de lavanda. Era data de 1 iulie 1965 cand domnul Maurice Masse, aflat la ferma sa din Valensole, in regiunea Basses Alpes, a observat un obiect zburator de forma unui ou si de marimea unei masini, oprit pe sol. Apropiindu-se pe furis, prin vie, a zarit doi “baieti” aplecati deasupra florilor si a frunzelor de lavanda si s-a repezit spre ei pentru ai lua la rost. S-a pomenit holbandu-se la fetele uluite ale creaturilor: niste fete cum nu mai vazuse niciodata. Cei doi “oameni” aveau capete mari, ochi oblici, pometi inalti, proeminenti, guri ca niste fante inguste, barbii ascutite si purtau niste costume ciudate. Una dintre creaturi a intins un fel de tub spre el si l-a paralizat. Apoi, l-a privit pret de cateva secunde, disparand in cele din urma in interiorul navei lor, plutind pe o raza luminoasa. Cele sase picioare ale obiectului au inceput sa se roteasca, un pivot central sa trepideze, iar nava s-a inaltat in aer, pierzandu-se in departare.
Dupa aproxomativ douazeci de minute, Masse a reusit sa isi revina din starea de paralizie, insa cateva luni dupa incident a avut probleme cu somnul. In general acesta dormea cinci sau sase ore, dar dupa strania intalnire avea nevoi de cel putin peste zece ore de somn pe noapte, iar sotia si tatal lui au observat schimbari vizibile in comportamentul acestuia.
In urma lor, in pamantul crapat de atata uscaciune a ramas o groapa cu noroi si, in cateva zile, toata lavanda din jurul locului respectiv s-a ofilit si a murit. Aveau sa treaca ani de zile pana ce acolo sa mai creasca din nou plante. Specialistii care au investigat zona au declarat ca nivelul de calciu extras din mostrele luate de la locul aterizarii era cu mult mai ridicat decat in celalalte zone ale pamantului de acolo.
Mai multi investigatori care l-au interogat pe Masse, printre care si celebrul cercetator al Fenomenului OZN Jacques Valee, au concluzionat ca acesta nu spunea intreaga poveste. Valee a intuit ca a existat un fel de comunicare intre fermier si fiintele extraterestre. Despre cercetarile lui cu privire la fascinantul caz din Valensole voi scrie in viitor.
Pe Curand!

duminică, 13 noiembrie 2011

OZN-urile si accidentele aviatice


Au provocat anumite OZN-uri prabusirea unor avioane civile? In 1953, pilotul unei aeronave de linie DC-3, care mergea din insula Wake din Pacific spre Los Angeles, a raportat, inainte de intreruperea legaturii radio, ca se apropiau de niste OZN-uri. Cercetarile ulterioare au descoperit epava avionului si douazeci de cadavre, iar in Michigan, martorii au vazut o ciudata sfera de lumina pe cer in noaptea cand un DC-4 s-a prabusit, ucigand cincizeci si noua de persoane.
Intr-o sambata seara, la sfarsitul lui octombrie 1978, Frederick Valentich a disparut in timp ce pilota un avion monomotor Cessna 182 dinspre Melbourne, Australia, spre King Island. Se afla in apropiere de Capul Otway, la saizeci de kilometri sud de Melbourne, peste stramtoarea Bass, cand a transmis contolorilor de trafic ca era urmarit de un avion cu patru lumini stralucitoare.
Cand autoritatile i-au cerut sa identifice avionul, el a spus: “Nu e un avion, e…” si legatura radio s-a intrerupt. Peste doua minute ea s-a restabilit pentru scurt timp si Valentich a spus: “Plutesc si chestia asta pluteste deasupa mea… Are o lumina verde si un fel de lumina metalica in lateral.” A adaugat si ca motorul se defectase, apoi contacul s-a intrerupt definitiv.
Avioane si nave de cautare au cercetat zona, dar nu au gasit decat o pata de ulei, prea mare pentru a proveni de la un avion atat de mic precum cel disparut. Prietena lui Valentich, Rhonda Rushton, a declarat: “Stiu ca traieste si-l voi revedea curand.” Ea a adaugat ca oferise autoritatilor internationale informatii “strict secrete”. Un purtator de cuvand a precizat: “Am promis sa nu dezvaluim detaliile interviului.”
In viitor voi dedica mai mult timp cazului fascinant al lui Frederick Valentich.
Scriitori Kevin Killey si Gary Lester au folosit disparitia in sprijinul teoriei lor, conform careia stramtoarea Bass este un alt “triunghi al Bermudelor”. Ei afirma ca un avion nou, cvadrimotor, avand un echipaj de doi oameni si zece pasageri la bord disparuse aici in 1939, iar in 1979 un iaht si echipajul sau de cinci persoane se evaporasera fara urme. Scriitorii au numit apele dintre Melbourne si Tasmania “Meridianul Diavolului”. Despre acest loc straniu voi scrie mai multe intr-o serie viitoare.
Pe Curand!

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

O stranie catastrofa aviatica invaluita in mister


Un caz misterios a fost inregistrat nu demult in localitatea Lucanes, unde s-a prabusit un avion de pasageri. Atunci, din cauza conditiilor meteorilogice nefavorabile, un avion al companiei EAL, avand la bord aproape o suta de pasageri, s-a prabusit in apropierea localitatii Lucanes. Cel putin aceasta este varianta oficiala.
Un singur aspect nu a fost clarificat de comunicatul oficial din ziua catastrofei. Imediat dupa accident, nu s-a spus nimic despre vreun supravietuitor. Abia dupa cateva zile, la insistentele rudelor, s-a precizat ca “nu exista supravietuitori”. Bineinteles ca ziaristii au aflat imediat de ce nu s-a amintit nimic despre persoanele aflate la bord. Trupele special care s-au deplasat la locul accidentului au constatat, cu uimire, ca avionul era aproape intreg si ca, in afara bagajelor si a hainelor pasagerilor, in interior nu se gasea nici un cadavru.
Chiar si motivul ce provocase prabusirea este incert. Pe avion se putea vedea urma unei lovituri in partea laterala din spate, ca si cum ar fi zburat… inapoi. Primii care au inceput sa lanseze ipoteze au fost localnicii, care si-au amintit legendele despre vulcanul Lucanes, la baza caruia a cazut avionul. Conform traditiei locale, in craterul vulcanului se adapostesc sufletele mortilor care, purificati de focul din adancuri, reapar pe pamant cu un alt chip. Localnicii povestesc cum ca, in unele nopti, au loc stranii descarcari luminoase deasupra craterului ca niste lumini ce palpaie intermitent.
Fenomenele luminoase nu au mai fost vazute cativa ani, pana in ziua accidentului aviatic. De atunci, spun localnicii, aproape in fiecare noapte apar luminile, se aud si sunete stranii, care aduc cu o muzica din alta lume. Cativa temerari care au escaladat noaptea vulcanul au afirmat ca au vazut umbre refugiindu-se in crater la vederea lor. In urma cu putin timp, un localnic a relatat ca a zarit pe poteca ingusta doua personaje stranii: un barbat si o femeie urcand panta in tacere, imbracati in uniforme albastre.”Aveau chipurile tepene de parca ar fi fost de ceara, iar miscarile parca ar fi fost ale unor roboti.” Atunci cand carciumarul caruia i-a povestit intamplarea i-a aratat pe prima pagina a cotidianului EL Diario fotografiile celor disparuti in catastrofa aeriana, omul a sarit in sus aratand cu degetul spre doua fotografii: “Ei sunt…”. Era vorba despre unul din piloti si de o stewardesa.
In urmatoarele zile, mai multi localnici si chiar cativa turisti care au ajuns in zona au declarat ca au intalnit, fie in padurea de la baza vulcanului, fie pe potecile din preajma, personaje care seamana leit cu persoanele disparute din avionul prabusit. Toti aveau aceleasi chipuri imobile si se miscau ca niste jucarii mecanice. S-au emis mai multe ipoteze printre care si aceea ca in interiorul vulcanului ar fi o baza extraterestra, iar pasagerii avionului au fost rapiti de acestia. Este doar o ipoteza printre multe altele care invaluie in mister prabusirea aviatica din Lucanes.
Pe Curand!